Olimpiada poate schimba un oraş? La Barcelona s-a întâmplat acest lucru. Era în 1992 când capitala catalană inaugura a XXV-a ediţie a Jocurilor Olimpice din istorie.
Cu ocazia acelui eveniment s-a refăcut imaginea oraşului, iar liftingul arhitectural s-a dovedit atât de izbutit încât a fost reluat cu noi proiecte edilitare cu ocazia Forum de las Culturas din 2004: 141 de zile de întâlniri care au redat un nou entuziasm oraşului, încât criticul de artă şi câştigătorul Premiului Pulitzer Paul Coldberger l-a definit, cu acea ocazie, drept una dintre cele cincizeci de minuni ale lumii.
Puţin după aceea, Barcelona a fost premiată de Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici, iar guvernul britanic de atunci, condus de premierul Tony Blair, a luat-o ca model pentru renovarea câtorva realităţi de dincolo de Canalul Mânecii. În ultimii ani oraşul s-a dezvoltat şi mai mult şi etalează arhitecturi ultramoderne, cum este Turnul Agbar: un far contemporan de 142 de metri înălţime pe care arhitecţii Jean Nouvel şl Fermin Vazquez l-au tapetat cu panouri care-şi schimbă culoarea zi şi noapte (www.torreagbar.com).
Fie că e, fie că nu e prima oară când se vizitează Barcelona, se pleacă întotdeauna de la Barri Gotic.
Este cartierul gotic unde se înalţă impunătoarea catedrală de secol XIV-XV, la doi paşi de Plaça de Sant Jaume, centrul istoric cu Palau de la Generalitat (guvernul autonom al Cataloniei) şi Casa de la Ciutat: primăria gotică (Ajuntament) cu saloane acoperite de fresce şi opere de Marès şi Miró (vizite ghidate cu orar variabil, www.bcn.cat).
O plimbare printr-un mozaic de străduţe medievale vă duce în Rambla, cel mai popular bulevard al Spaniei, realizat în mare parte în secolul XIX şi mărginit de construcţii ca Mercat de la Boqueria (vezi casetă „Marele tur al Modernismului”). Plaça de Catalunya este cea care desparte Barcelona medievală de cea modernistă construită de Lluis Domènech I Montaner, Josep Puig I Cadafalch şi Antoni Gaudi (vezi caseta „Marele tur al Modernismului”), autor al edificiului simbol Sagrada Familia, consacrat bazilică pe 7 noiembrie 2010 de papa Benedict XVI.
Acolo unde altădată era doar un port vechi, degradat, în capătul bulevardului Rambla, au luat fiinţă în anii 1990 Port Vell (www.marinaportvell.com) – localuri, cinematografe Imax pe mare, puburi, debarcadere pentru iahturi, un mare acvariu pe locul depozitelor şi al vechilor staţii feroviare şi Maremagnum (www.maremagnum.es), un centru comercial cu restaurante şi magazine în vogă. Alături, arsenalele Drassanes găzduiesc Museu Marítim (Av. De Ies Drassanes, orar 10-20, www.mmb.cat; vezi „Nightlife”), iar de-a lungul coastei au răsărit ca din nimic aproximativ 4 kilometri de plaje pentru băi şi bronzat, la o clipă de centrul istoric.
Cum vă deplasaţi:
Unde nu ajung liniile „L” ale metroului (http://www.tmb.cat/ca/home) se pot lua tramvaiul (www.trambcn.com) şi Ferrocarrils (FCC), trenuri urbane şi interurbane gestionate de guvernul catalan (www.fgc.cat).
Foarte răspândite sunt agenţiile care închiriază biciclete: de la Bike Rental (www.bikerentalbarcelona.com) la Barcelona Biking (www.barcelonabiking.com), de la Barcelona By Bike (www. barcelonabybike. corn) la amuzantele bici-taxi Trixi (http://www. trixi. com /barcelona).
De văzut
BAZILICA CATEDRALĂ:
În Barri Gòtic, La Seu, cum o numesc localnicii aici, a fost începută din 1298 în stil gotic catalan. Admiraţi cripta de secol XIV, corul cu basoreliefuri de marmură, capela de-a lungul navei centrale, claustrul cu bolţi în cruce decorate de sculptori catalani şi de Giuliano Fiorentino, Museu de la Catedral. Găzduieşte opere ca Pietà de Bermejo (1490) şi lucrări ale unor influenţi pictori spanioli şi catalani. Info: Pla Seu, orar variabil, www.catedralbcn.org.
Santa Maria del Mar: altă capodoperă a goticului catalan, are o faţadă sobră mărginită de turnuri octogonale şi de un portal decorat cu statui şi reliefuri, în interior, frumoase sunt rozasa şi ferestrele ogivale. Info: Pl. de Santa Maria nr. 1, orar variabil, tel 93 3102390.
MNAC
Infiinţat pentru Expoziţia din 1929, parţial restaurat în anii 1990 cu un aranjament semnat Gae Aulenti, Muzeul Naţional de Artă a Cataloniei se mândreşte cu cea mai mare colecţie de fresce medievale din lume. Alături de opere de artă romanică, gotică, renascentistă, barocă, secţiuni de fotografie şi numismatică, puteţi admira tablourile de artă modernă ale colecţiei Thyssen-Bornemisza. Info: Palau Nacional, Parc de Montjuïc, orar marţi-sâmbătă 70-79, duminică până la 14.30, www.mnac.es
MAC BA
In Raval, Muzeul de Artă Contemporană semnat Richard Meier a şlefuit cartierul, transformându-l în inima culturală şi artistică a Barcelonei. Găzduieşte opere de artişti catalani, spanioli şi internaţionali, cum ar fi desene-colaj de Aspen, pânze de Basquiat (de la Autoportret la King Zulu), două Fără titlu de Calder, lucrări tridimensionale de Duchamp şi numeroase desene ale aceluiaşi Meier. Info: Plaça dels Angels nr. 1, orar variabil, www.macba.es
CARRER DE MONTCADA:
Datorită importantelor edificii care o mărginesc, în 1947 această stradă elegantă din centrul cartierului Ribera a fost declarată monument naţional. Cele mai importante clădiri sunt Palau Dalmases de secol XVII, în stil baroc (orar variabil, http://palaudalmases.com), şi goticul Palau del Marqués de Llió care găzduieşte birourile Museu Textil I d’Indumentària (transferat acum la Palau de Pedralbes, Av. Diagonal nr. 686), cu păpuşi, evantaie, tapiserii, ţesături şi broderii, în total 3.000 de opere de la 1.500 până astăzi (orar marţi-duminică 11-19, www.dhub-bcn.cat).
Însă adevăratul star al străzii este Muzeul Picasso, cu circa 4.000 de lucrări ale geniului secolului XX distribuite în interiorul a cinci clădiri antice: desene, ceramică, pictură în ulei (ca Margot şi îmbrăţişarea, din perioada albastră), acuarele şi sculpturi, cărora li se alătură un calendar de expoziţii temporare (Monteada nr. 15-23, orar 10-20, luni închis, www.museupicasso.bcn.es).
FUNDACIÓN JOAN MIRÓ
Muzeul dedicat marelui pictor catalan cuprinde o colecţie de circa 14.000 de piese. Picturi, ţesături, ceramică, sculptură, aranjate la mare artă în clădirea proiectată în anii 1960 şi în grădină, alături de opere ale altor artişti ca Duchamp şi Calder. Info: Parc de Montjuïc, marţi-sâmbătă 10-19, vara pană la 20, joi 10-21.30, duminică până la 14.30, luni închis, www.fundaciomiro-bcn.org.
GRAN TEATRE DEL LICEU:
Opera din Barcelona a fost reconstruită fidel după originalul devastat de incendiul din 1994. În spatele faţadei se admiră interioare bogate în decoraţiuni, cum ar fi Sala Oglinzilor, scăpată de flăcări, vestibulul mărginit de coloane, scara impunătoare de marmură. De mare interes este stagiunea de balet, recitaluri şi concerte, însă pentru a descoperi minunăţiile teatrului sunt organizate tururi ghidate ce duc şi la Cercle del Liceu: un club privat considerat unul dintre expresiile majore ale Art Nouveau catalană. Info: La Rambla nr. 57-59, orar variabil, www. liceubarcelona. corn.
AQUARIUM:
1.000 de animale din 450 de specii diferite înoată în cele 35 de bazine ale Acvariului din oraş, unul dintre cele mai mari din Europa, cu expoziţii permanente despre Planeta apă, un tunel submarin de 80 de metri şi bazinul rechinilor, unde se organizează şi tururi (ghidate) pentru scufundători experimentaţi. Info: Moli d’Espanya del Port Vell, orar 9.30-21, în weekend până la 21.30, iulie-august până la 23. www.aquariumbcn.com
MUSEU D’HISTÒRIA DE BARCELONA:
Două mii de ani de istorie a oraşului sunt găzduiţi în diverse structuri în acest muzeu, fiecare specială în felul ei din punct de vedere istoric (şi pentru istorisirea filologică prezentată de muzeu). Nu ocoliţi cei 4.000 de metri pătraţi de zonă arheologică de la Monumental, unde a luat fiinţă muzeul în 1943, cu exponate de pe vremea romanilor până în Evul Mediu (Plaga del Rei); Monastero di Pedralbes (Baixada del Monestir nr. 9), o bijuterie de gotic catalan bogată în opere de artă, obiecte liturgice şi mărturii despre viaţa călugăriţelor; casa colonială de secol XIX Villa Juana, unde a murit poetul Verdaguer în 1902 (Ctra. de l’Església nr. 104, Vallvidrera); Refugi 307, cei 400 de metri de tunel săpat de cetăţenii Barcelonei ca refugiu în timpul războaielor (C/Nou de la Rambla nr. 169). Info: orar variabil, www.museuhistoria.bcn.es
MIRADOR DE COLOM:
Monumentul lui Columb, o statuie de bronz pe vârful unei coloane, realizată la sfârşitul secolului XIX ca omagiu adus navigatorului genovez care a ales Barcelona ca punct de întoarcere din America. Se găseşte în Plaga del Portal de la Pau, faţă în faţă cu portul şi acvariul, şi are un ascensor panoramic din care se vede oraşul.
Marele tur al Modernismului
Modernismul catalan rimează mai ales cu Antoni Caudi. Adesea operele lui le eclipsează pe cele ale altor exponenţi ai acestei mişcări artistico-arhitecturale a secolului XX (ca Josep Puig I Cadafalch şi Lluís Domènech I Montaner) şi geniul lui într-adevăr unic a împânzit oraşul cu capodopere pe care UNESCO le-a declarat Patrimoniu Mondial.
Casa Mila, numită şi La Pedrera (Passeig de Gràcia nr. 92, orar variabil, (www.fundaciocaixacatalunya.org), o extravaganţă de hornuri ce par a fi sculpturi, pe o faţadă ondulată din piatră neşlefuită total lipsită de linii drepte.
Casa Battló, cu faţada ei din mozaic albastru, etajul nobil, mansarda, scara şi acoperişul cu nelipsitele hornuri (Passeig de Gràcia nr. 43, orar 9-20, www.casabattlo.es).
Sagrada Familia a fost consacrată la opt decenii după moartea creatorului ei (încă neterminată).
A fost un triumf de arcade, nave, turnuri asemănătoare castelelor de nisip concepute îmbinând mai multe stiluri (gotic, catalan, baroc, Art Nouveau), cu muzeul şi expoziţiile temporare ce se îmbină cu ritualurile liturgice (Pel Carrer Sardenya, orar variabil, www.sagradafamilia.cat).
Nu pierdeţi nici Parcul Güell, grădina publică deschisă tot timpul anului (Caile Olot, orar de la 10 la asfinţit), cu bănci în mozaic multicolor, sculpturi de animale, Sala celor 100 de coloane inspirată de temple greceşti, deasupra căreia se află o terasă, şi Casa-muzeu a artistului (Carretera del Carmel, orar 10-18, vara până la 20, www.casamuseugaudi.org).
Pentru o altă operă importantă de Gaudí, Palazzo Güell (Carrer Nou de la Rambla nr. 3-5, www.palauguell.cat), va trebui să aşteptaţi redeschiderea după restaurare.
Între timp, vă puteţi „mulţumi” cu alte exemple de Modernism (ale altor arhitecţi) cum este Mercat de la Boqueria. Celebra piaţă alimentară de pe Rambla (Plaça de la Boqueria, orar variabil, (www.boqueria.info);
Palau de la Música Catalana; noul Museu del Modernisme (C. Balmes nr. 48, orar 10-20, duminica 10-14, http://mmcat.cat). Inaugurat în 2010 într-o fostă fabrică textilă (arhitect Enríe Sagnier), găzduieşte o colecţie de 350 de opere ale celor mai importanţi artişti ai mişcării, inclusiv Gaudi.
Unde dormiţi
W Barcelona (top). Mai întâi admiraţi clădirea (arhitect Ricardo Bofill), apoi de pe terasele camerelor admiraţi priveliştea. Nu pierdeţi Bliss Spa, omniprezente şi tradiţionale în hotelurile acestui lanţ. Info: Plaga de la Rosa del Vents nr. 1, tel. 93 2952800, www.w-barcelona.com
Hotel Emma (design). New entry a grupului RoomMate, are camere de design ce par un aranjament (relaxant, însă) de Lucio Fontana şi alte atracţii, cum ar fi micul dejun servit până la prânz. Info: Carrer Rossello nr. 205, tel. 93 2385606, www.room-matehotels.com
Hotel Bayns Orientals (şarm). Se poate dormi într-una dintre cele 43 de camere cu decor şic contemporan. Ori se poate face rezervare pentru unul dintre apartamentele (mai scumpe) la câteva clădiri mai departe. În ambele cazuri, alegerea e optimă. Info: C. Argenteria nr. 37, tel. 93 2688460, www.hotelbanysorientals.com.
Unde mâncaţi
Restaurant Abac (top). Pentru cine vrea să mănânce bine (şi nu are probleme de buget), iată adresa indicată: 2 stele Michelin şi mâncăruri catalane de sezon pregătite ca la carte de chef Jordi Cruz. Info: Av. Tibidabo nr. 1, tel. 93 3196600. www.abacbarcelona.com.
Santa (la modă). După succesul istoricului bar de tapas Santa Maria (merită oricând să mergeţi, este pe Comerţ nr. 77, tel. 93 3757227), maestrul bucătar Paco Guzmán a deschis acest local care a devenit imediat punct de întâlnire al Barcelonei la modă. Info: Av. Merldlana nr. 2, tel. 93 309JOJ8
La Isabela (tapas). Ultima modă în oraş (şi în toată Europa), o reprezintă aperitivele servite pe acoperiş. Aici se gustă cocteiluri excelente pe fundal de muzică lounge însoţite de tapas. Alternativă: coborâţi la restaurantul hotelului. Dar nu este acelaşi lucru. Info: Hotel 1898, La Rambla nr. 109, tel. 93 5529552, www.hotel1898.com
Shopping
Tradiţie ori modernism? În Barcelona nu ştii ce să alegi, de la cuţitele de la Caniveteria, Josep Roca, fiind o instituţie în oraş (Plaga del Pi nr. 3, www.ganiveteriaroca.cat), la măştile şi recuzita de teatru de la El Ingenio, care îi plăceau lui Salvador Dali (Caile Rauric nr. 6, www.el-ingenio.com), la articolele vestimentare colorate de la Custo Barcelona. Se găsesc în multe oraşe europene, însă a le cumpăra de aici, din oraşul de unde le-a surâs norocul fraţilor Dalmau, este cu totul altceva (diferite magazine, www.custo-barcelona.com/it/stores).
Vedeţi pălăriile clasice de toreador (la Sombreria Obach, Caile del Call nr. 2, tel. 93 3184094), apoi mergeţi la Hofmann pentru un popas delicios: croissantele şi torturile cu lămâie ale acestei cofetării sunt irezistibile (Flassaders nr. 44, www.hofmann-bcn.com). Nu ocoliţi piaţa de fructe Sfânta Ecaterina, chiar numai să vă uitaţi (pare ieşită dintr-un vis de Gaudi) sau luaţi masa la restaurantul său (Av. Francesc Cambo nr. 16, orar variabil începând cu 8 dimineaţa, www.mercatsantacaterina.net).
În cele din urmă, doar pentru iubitorii de ceai, magazinul Sans & Sans în Carrer de l’Argenteria care există de generaţii şi are peste 300 de esenţe (şi un al doilea magazin în Av. Diagonal nr. 520, www.sansisans-finetea.com).
Nightlife
Champagne Bar. Pentru iubitorii de spumant, un bar cu 40 de tipuri de şampanie, de gustat în sala plină de oglinzi. Este ultima noutate a istoricului Hotel Arts. Info: Marina nr. 19-21, www.lnotelartsbarcelona.com
Palau de la Música. Seara este locul preferat de melomani: are peste un secol, iar acustica este extraordinară. Ziua se organizează tururi ghidate în palat (proiectat de geniul Modernismului Lluís Doménech i Montaner). Vă sfătuim să nu le pierdeţi. Info: C. Sant Pere Més Alt, www.palaumusica.org
Barurile muzeelor. Fiecare muzeu are cafeneaua lui (sau pe aproape), însă acestea sunt deosebite. Prima, Café d’Estiu (la Museu Frederic Marès, Plaça de Sant Iu nr. 5, www.cafedestiu.com), este o terasă-grădină minunată în inima Barri Gòtic. A doua este un local despărţit de grădină printr-un perete de sticlă mare, în sălile Museu Maritim, cu marea în faţă (Av. de ies Drassanes, http://www.mmb.cat).
Pentru toate celelalte informaţii: Biroul Spaniol de Turism, www.spain.info și www.barcelonaturisme.com
National Geographic, 52 de weekenduri de vis, Elena Luraghi şi Cinzia Rando, Editura Litera
