Băile Herculane – o perlă a României

0
2733

Băile Herculane este localitatea, cea mai veche staţiune balneoclimatică din ţara noastră, este situată pe râul Cerna, aproape de ieşirea acestuia din valea îngustă mărginită de Munţii Mehedinţi (la est) şi Munţii Cernei (la vest).

Băile HerculaneApele termale din staţiunea Băile Herculane  sunt cunoscute de aproximativ 2 000 de ani. După cucerirea Daciei, în anul 106 e.n., romanii au construit numeroase terme, astfel împărţite încât să dispună de spaţii pentru fiecare etapă a balneaţiei.

baile-herculane-romaniaBăile Herculane i-a avut ca oaspeţi pe Tudor Vladimirescu, pe Dinicu Golescu, pe Nicolae Bălcescu, pe poetul Vasile Alecsandri etc.

Abandonate după retragerea aureliană (271 e.n.), băile, lăsate în părăsire, au fost distruse cu totul. Se va vorbi din nou despre ele abia după războiul austro-ruso-turc din 1735—1739, când generalul austriac Andreas Hamilton, numit comandant al Banatului, a dispus cercetarea şi apoi refacerea lor. Primele analize chimice ale apelor termale au fost efectuate în anul 1773 de către medicul vienez Johann Nepomus Crantz.

În primele decenii ale secolului trecut, localitatea, unde reîncepuse practicarea tratamentului balnear i-a avut ca oaspeţi pe Tudor Vladimirescu (a stat aici nouă săptămâni în 1815), pe Dinicu Golescu (acesta a lăsat interesante relatări în legătură cu apele de aici şi efectul lor în tratarea reumatismului), pe Nicolae Bălcescu (intenţiona să-l întâlnească aici pe generalul Iosif Bem, comandantul armatei revoluţionare ungare în timpul revoluţiei de la 1848—1849), pe poetul Vasile Alecsandri (a urmat un tratament în perioada 7—19 iulie 1847) şi alte personalităţi româneşti şi străine. În veacul nostru au vizitat staţiunea şi au scris despre ea Ionel Teodoreanu, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Ioan Slavici, Lucian Blaga, Demostene Botez ş.a.

baileherculisBăile Herculane detine hoteluri de cură cu baze proprii de tratament.

Acolo s-au captat noi surse hidrominerale, se numără printre cele mai apreciate şi solicitate staţiuni din ţară.

Climat de depresiune intramontană, cu influenţe mediteraneene; temperatura medie anuală este de 10°C (în iulie, cca 22°C, iar în ianuarie, în jur de —1°C); precipitaţiile medii anuale înregistrează 700— 800 mm.

Factori naturali de cură: ape minerale clorurosodice, bicarbonatate, slab sulfuroase, calcice, bromoiodurate (cu termalitate cuprinsă între 17 şi 62°C) folosite atât în cura internă, cât şi în cura externă; bioclimat sedativ, de cruţare.

Indicaţii: afecţiuni reumatismale, afecţiuni posttraumatice, afecţiuni metabolice şi de nutriţie, afecţiuni asociate.

baileherculiLa Băile Herculane se află arbori ocrotiți.

Dintre arbori amintim: arborele mamut (WeZingtonia gigantea Lindl), în parcul central, lângă terasă (înălţimea 29,5 m, 4,76 m circumferinţă şi 1,51 m diametru la înălţimea de 1,30 m); Libo cedrus (Libocedrus decurrens Torr), în faţa complexului balnear „Hercules” (înălţimea 18 m, 54 cm circumferinţa tulpinii la înălţimea de 54 cm); tisa, în parcul central (înălţimea 12,5 m, circumferinţa 1,98 m şi diametrul tulpinii 63 cm la înălţimea de 1,30 m). În împrejurimi turiştii au posibilitatea să viziteze forme carstice unicat în ţara noastră: grota de aburi [degajaţi de apa unui izvor termal (52°C)], lungă de 14 m; Peștera Haiducilor este lungă de 143 m, are o mare sală de intrare. Aici s-au găsit săgeţi, răzuitoare, oase de peşte, fragmente de ceramică, ceea ce denotă locuirea ci în vremuri străvechi.

baileHerculesStaţiunea Băile Herculaneeste dominată de masivul Domogled (Munţii Mehedinţi); privit dinspre Valea Cernei el pare impunător deoarece în această parte se termină printr-un perete abrupt. Substratul calcaros care a permis formarea unui relief foarte variat, acoperit de soluri deosebite ca natură, şi ambianţa unui climat blând, cu influenţe mediteraneene, oferă condiţii favorabile pentru dezvoltarea plantelor şi animalelor.

bailehercExista peste 1.000 de specii de plante superioare.

Multe dintre ele sunt endemice şi mediteraneene, precum şi 80 de rarităţi floristice. Apoi prezenţa unor insecte şi animale au determinat crearea aici a unei interesante rezervații naturale, amenajată încă din anul 1932. Prin includerea unor abrupturi cu stâncării, suprafaţa rezervaţiei a crescut de la cele 900 ha iniţiale la 1 192,2 ha în prezent.

baileHerculane-2010În zonele însorite ale rezervaţiei cresc adevărate păduri de cer, gârniţă, fag sau chiar gorun. Pe văile adăpostite, unde umezeala este mai mare, se întâlnesc fagul moesiac; pinul negru de Banat (Pinus nigra var. banatica); nucul turcesc;  iar pe coastele însorite, la 400—500 m altitudine, sânt răspîndite tufişuri de liliac şi vişin turcesc (Corylus colurna).

ALLDintre endemismele locale şi dintre rarităţi amintim:

garofiţa Domogledului (Dianthus domogledi), candeluţa (Campanula crasipes), scoruşul, inul galben de Banat (Linum umnerve), măzărichea balcanică. Pe stâncile golaşe, în pădure său printre pietre, trăiesc vipera cu corn (Vipera ammodytes); potârnichea de stâncă (Alcctoris graeca); broasca ţestoasă (Testudo hermanni); scorpionul carpatic ş.a.

Fluturii, extrem de numeroşi, cuprind 1 500 de specii (45% din numărul total al speciilor de fluturi din ţara noastră); dintre ei amintim: Dayspolia templii, Erebia melas, Pararge roxelana, Procm amphelophaga şi mulţi alţii.

bailehÎn rezervaţie există mai multe peşteri, dintre care importanţă deosebită au: Peştera lui Şerban (lipsită de umiditate în interior) şi Peştera Mare (unde galeriile şi sălile totalizează 135 m lungime şi 96 m denivelări; în poşforă întâlnim stalagmite în formă de „teanc de farfurii” suprapuse).

”România, o enciclopedie a naturii”, Ion Manta

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here