Enciclopedia naturii – Băile Felix

Băile Felix – Stațiune balneoclimatică permanentă de interese general, situată în partea de nord-vest a Munţilor Apuseni. Cea mai veche menţiune documentară despre existenţa apelor termale în zonă datează din anul 1221, iar la începutul secolului al XV-lea Băile Oradei (Thermae Varadiensis) erau deja cunoscute în Europa.

Băile FelixÎn prezent, Băile Felix sînt una dintre cele mai mari şi mai bine dotate staţiuni din România

În veacul al XVIII-lea, la Băile Felix – numite o lungă perioadă Băile Sînmartin – tratamentul începe să se efectueze organizat. Atunci se amenajează cele dintîi izvoare. După anul 1885, o dată cu primul foraj modern făcut aici, staţiunea a înregistrat o evoluţie ascendentă.

În prezent, Băile Felix sînt una dintre cele mai mari şi mai bine dotate staţiuni din România. S-au extins vechile capacităţi de cazare, s-au construit noi şi moderne hoteluri de cură cu baze proprii de tratament, s-au dat în folosinţă două complexe balneare şi un spital de recuperare, s-au diversificat procedurile de cură balneară, s-au amenajat piscine şi bazine cu apă termală.

Băile Felix 1Climat continental temperat; temperatura medie anuală este de 10,4°C (în iulie, 21,3°C, iar în ianuarie, —2,10C); precipitaţii medii anuale de 615 mm.

Factori naturali de cură la Băile Felix 

-ape minerale bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicoase, oligominerale, termale (temperatura lor este cuprinsă între 41—49°C); nămol terapeutic; bioclimat de cruţare cu nuanţe de excitare.

Indicaţii: afecţiuni reumatismale, afecţiuni posttraumatice, afecţiuni neurologice centrale şi periferice, afecţiuni ginecologice, afecţiuni asociate.

Împrejurimi
Băile Felix 2Băile 1 Mai

Băile 1 Mai (2 km pe DL) cunoscute încă din evul mediu şi desemnate, o perioadă, la fel ca şi Băile Felix, sub numele de Thermae Varadiensis, apoi sub cel de Băile Episcopeşti, actuala staţiune s-a bucurat de un mare prestigiu în secolele XV— XIX, aşa cum reiese din relatările mai multor personalităţi ale epocii, inclusiv umanistul român Nicolae Olahus. Prima analiză chimică a apelor s-a efectuat în anul 1731, iar la Expoziţia Universală din anul 1896 apele termale de aici au primit medalia de aur şi diploma de onoare.

În prezent, la Băile 1 Mai s-au extins vechile capacităţi de cazare; s-a construit un modern complex balnear cu bază proprie de tratament; s-au dat în folosinţă un mare ştrand şi 14 piscine cu apă termală. Climat continental moderat; temperatura medie anuală este de 10,4°C; precipitaţiile medii anuale ating în jur de 600 mm.

Factori naturali de cură: ape minerale termale (20—48°C); nămol sapropelic fosil; bioclimat de cruţare, cu nuanţe de excitare.

Este indicat sa mergi la Băile Felix daca:

afecţiuni reumatismale, afecţiuni posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice şi centrale, afecţiuni ginecologice, afecţiuni asociate.

bf9În parcul staţiunii Băile Felix se găseşte un lac (cca 4 000 m2 suprafaţă, cca 0,30 m adîncime), cu mâl sapropelic pe fund, alimentat cu apă termală adusă de pârâul Peţa, unde creşte o plantă relictă: lotusul tropical (Nyrnphaea lotus var. thermalis), ce supravieţuieşte în zonă de cca 300 000 de ani, aici fiind unicul loc din lume unde poate fi întâlnit spontan.

Lotusul de la Băile Felix a rezistat datorită izvoarelor termale care i-au asigurat, o dată cu lipsa curenţilor de aer, condiţii propice de viaţă. Planta are până la 60 de frunze, mari, rotunde, cu marginile dinţate şi cu diametru de 34—50 cm; viaţa lor durează 21 de zile, după care cad la fundul lacului şi prin putrezire îngroaşă nămolul. Florile, cu diametrul de 12—16 cm, au culoarea alb-gălbui. În rezervaţia naturală de aici se mai întâlnesc melci de genul Melanopsis şi un peşte endemic, roşioara lui Racoviţă (Sardinius erythroplitalmus racovitzai).

bf11În apropiere, pe Dealul Şomleu (347 m alt.), se află Rezervația paleontologică Beftia, care în afară de o interesantă faună fosilă (resturi de vertebrate), adăposteşte un remarcabil monument al naturii: avenul Beftia. Avenul are o denivelare de 86 m, prezentînd chiar de la suprafaţă un puţ natural cu o verticală de 54 m.

”România, o enciclopedie a naturii”, Ion Manta

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here