Bacteriile, 30 de miliarde de prietene

0
58

Bacteriile, 30 de miliarde de prietene.
Bacterii şi superbacterii.

Prezente în toate mediile terestre cunoscute, bacteriile sunt microorganisme de ordinul micrometrului, formate de cele mai multe ori dintr-o singură celulă. Posedă un cromozom şi, eventual, fragmente de ADN liber sau plasmide, pe care sunt capabile să le transforme şi să le transmită. Aceste mecanisme favorizează formarea superbacteriilor, rezistente la antibiotice.

Bacteria Salmonella, implicată în intoxicaţiile alimentare.

Sschimbarea părerii despre bacterii

Lucrările lui Pasteur au permis înţelegerea rolului patogen al bacteriilor, considerate, în opinia generală, drept microbi nocivi. Deşi bacteriile se află într-adevăr la originea unor boli grave, ca tuberculoza sau holera, existenţa lor este primordială. Ele servesc la descompunerea materiilor organice, la epurarea apei, la fermentare, în alimentaţia unor specii (în special a planctonului), în sens larg, în „ciclul materiei”.

Bacterii preţioase

În 2016, în urma unor experimente făcute pe şobolani, s-a dovedit că, în timpul chimioterapiei, ingestia de Escherichia coli, bacterii prezente în intestin, ajută la tratarea tumorilor canceroase. La om, deocamdată, studiul asupra celulelor defensive specifice bacteriilor sale permite estimarea perioadei de timp în care cancerul nu se va agrava, dar, bineînţeles, vor urma studii pentru ameliorarea reacţiei antitumorale a corpului.

Ciorchine sau bastonaş?

Bacteriile poartă nume diferite, în funcţie de forma lor: bacili când au formă de bastonaşe, streptococi, când formează un lănţişor, stafilococi, când sunt în ciorchine. Cât despre redutabilul stafilococ auriu, acesta îşi datorează numele unui pigment galben-portocaliu, care îi dă culoarea. Bacteriile se disting şi după prezenţa unor cili, cu ajutorul cărora se deplasează, şi după mărime.

Bacilii au forma unor bastonaşe
Sunt capabile să coordoneze o acţiune colectivă, virulentă, defensivă… atunci când sunt suficiente pentru a o duce la bun sfârşit.

2 kg de bacterii

Conform ultimelor estimări, corpul omenes posedă peste 30 000 de miliarde de bacterii, adică un num egal cu cel al celulelor. Repartizate în peste 700 specii, ele reprezintă 2 kg greutatea corporală!

Strămoaşa noastră, bacteria

În celule, mitocondriile acţionează pentru formarea energiei (ATP) necesare unui corp. Repartizarea lor depinde de ţesuturi: sunt absente din globulele roşii şi foarte numeroase în celulele musculare. Faptul că forma şi ADN-ul lor circular propriu au variat în interiorul aceleiaşi celule ne face să credem că au fost bacterii parazite, absorbite de celule acum două miliarde de ani, înainte de a fi pe deplin integrate în organisme.

Bacterii din genul Sarcina.

Virusuri care omoară bacteriile
Acesta este principiul fagoterapiei, descoperit în timpul Primului Război Mondial. Fără să fie patogene pentru om şi fiind prezente în natură şi în organism, aceste virusuri sunt capabile să recunoască bacteriile şi să le elimine chiar şi când acestea sunt situate în zone greu accesibile (oase, articulaţii…).

Bacterii modificate genetic

Inserarea unor gene umane în genomul bacteriilor, care devin astfel OMG, favorizează producţia de insulina umană.
Este ceea ce chimia nu reuşeşte încă să facă perfect, pentru a vindeca anumite patologii, ca diabetul, în acelaşi fel, cu gene de şoarece, o bacterie ar putea decontamina zone poluate cu mercur. În 2016, genele unei bacterii proprii caracatiţei au permis transferul proprietăţilor luminiscente la alte bacterii prezente la suprafaţă şi, în acest fel, s-a obţinut lumină fără electricitate. Vitrinele şi corpurile de iluminat public ar putea fi alimentate, într-o bună zi, cu ajutorul bacteriilor!

Bacterii foarte utile!

Bacteriile care au ales să locuiască în corpul nostru ne protejează. Ele ocupă spaţiul şi creează condiţii nefavorabile pentru alte bacterii. Pot produce vitamine sau, dacă luăm cazul bacteriilor care compun 80% din flora intestinală, E. coli, participă la digestie, descompunând substanţele nutritive… Această revelaţie recentă pune în lumină pericolele unei igiene excesive şi ale abuzului de antibiotice. Din acest motiv, ţări precum Statele Unite ale Americii au interzis de curând săpunurile antibacteriene…


Microbiologul Tom Brock prelevează din parcul Yellowstone, din SUA, bacterii Thermophilus aquatiqus, care trăiesc în apropierea izvoarelor termale.

Alte articole puteți găsi și aici.

 

Zapping prin științe, Ivan Kiriow și Léa Milsent

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here