Aurul

0
98
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

aurDoi, fraţi, Constantin şi Alexandru, trecură peste Mare în ţări îndepărtate, ca şă-şi încerce acolo soarta. Constantin ceru de la stăpânire o bucată de pământ pustiu, şi dându-i-se aceea îşi, lucra noua ţarină, cu grijă şi sârguinţă, încât avea cu îmbelşugare pâine şi toate cele necesare pentru casă, iar Alexandru merse mai departe la munţi, casă adune aur, hrănindu-se aici cu rădăcini şi coji de copaci dar în sfârţit totuşi, se întoarse înapoi la fratele său cu un sac de aur. „Uite, frate!- zise el,- cât am fost eu de fericit; tot aurul acesta e al meu! Dar acum să-mi dai ceva de mâncare, căci sunt rupt şi slăbit de foame”. „Bine, zise Constantin, eu să-ţi dau ţie de mâncare;dar tu trebuie să-mi dai la cumpănă atâta aur, câtă pâine îţi voi da”. Alexandru se supără foarte pentru aceasta; dar n-avea încotro, căci nu  mai putea de foame şi n-avea putere să-şi continue călătoria mai departe.

După ce-i luă Constantin peste câteva zile tot aurul, îi zise:” N-aţi, frate aurul înapoi! Că nu sunt eu aşa de crâncen, ca să-ţi iau ceea ce este al tău; am voit să-ţi arăt numai, că aurul nu te face fericit şi că hărnicia şi munca sunt mai bune decât auru”. Hărnicia celui care-i muncitor, mai de preţ e decât aurul lucitor.

” Oglinda duhovnicească”,  de Protos. Nicodim Măndiţă

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here