Asaltul virusurilor asupra corpului

0
46

Asaltul virusurilor asupra corpului

Cele mai mici dintre organisme

Virusurile, cele mai mici microorganisme, sunt agenţi infecţioşi de ordinul nanometrului (10-9 m), diferiţi de bacterii sau de protozoare. Sunt alcătuite, toate, dintr-un material genetic sub formă de ADN sau de ARN şi dintr-o coajă numită capsidă, cu rol în protejarea genomului lor şi în fixarea pe celulele pe care le vor infecta. Structura lor poate fi completată cu un înveliş provenit de la celula gazdă, cu care se înfăşoară atunci când înmuguresc.

O descoperire mult aşteptată

Rămas mult timp un mister pentru oamenii de ştiinţă, conceptul de virus este introdus, în 1898, de Martinus Beijerinck, drept „contagium vivum fluidum”, dar nu a fost clar până în 1935. Wendel Stanley este cel care a cristalizat pentru prima dată virusul mozaicului tutunului şi a arătat că este format, în cea mai mare parte, din proteine. Această descoperire i-a adus Premiul Nobel pentru Chimie în 1946.

Exploatarea celulelor vii

Virusurile sunt paraziţi aşa-zişi „absoluţi”, deoarece nu au niciun mijloc prin care să prolifereze singure. Pentru a se înmulţi, trebuie să intre într-o celulă vie şi să împrumute materialul şi energia acesteia. Virusurile pot parazita o celulă umană, animală, vegetală, micotică şi chiar o bacterie. Odată infectată, o celulă poate să revină la normal, să fie distrusă sau modificată şi, eventual, să producă virusuri la nesfârşit.

H1N1, atenţie la gripă!

Virusul gripei

Cea mai cunoscută pandemie de gripă este gripa „spaniolă”, din 1918, numită astfel deoarece Spania a fost prima ţară în care s-a vorbit public despre ea. Agentul responsabil pentru această gripă este virusul influenza H1N1, acuzat că a ucis zeci de milioane de personae în Europa. Indiferent de forma sa, virusul se reproduce în căile respiratorii, pe care le afectează cu precădere.

Anvelopa: va rezista sau nu!

Prezenţa sau absenţa unui anvelope virale (pericapsidă), formată din lipide, a virusului are o consecinţă directă asupra rezistenţei şi a modului său de transmitere. Virusurile cu anvelopă sunt mult mai fragile atunci când se află în afara unui organism şi pot fi digerate uşor de sistemul digestiv. Aceste virusuri se transmit prin contact direct, prin inhalare sau pe vreme rece şi sunt:

  • gripa
  • herpes-ul
  • turbarea
  • oreionul…

În schimb, virusurile golaşe, care au doar o capsidă proteică, sunt mult mai rezistente şi pot rămâne în viaţă câteva zile într-un mediu extern. Se transmit în condiţii de igienă precare sau pe vreme caldă. În această categorie intră:

  • enterovirusul
  • rotavirusul
  • papilomavirusul
  • virusul hepatitei A…

Cazul virusurilor uriaşe…

În 2003, cercetătorii au descoperit, la amibe, virusuri de talie mare (circa 0,5 μm diametru), cu un material genetic imens (până la 2 500 de gene, pe când gripa nu are decât vreo zece) si gene necunoscute. Aceste virusuri au fost la început confundate cu bacteriile, fiindcă au aceeaşi mărime.

Dar compararea secvenţelor de ADN a arătat că este vorba de virusuri care pot avea mai multe mii de gene, dintre care, uneori, peste 90% necunoscute! Ele au fost identificate, în 2015, în solul îngheţat al Siberiei.

De zece ani încoace, diversitatea murilor uriaşe, găsite în multe medii, deschide calea unor cercetări pasionante.

Virusurile canibale

În 2008, Sputnik a fost evidenţiat de biologul Didier Raoul şi echipa lui. Particularitatea sa? Parazitează mai degrabă virusuri uriaşe decât celule. Există deci şi virusuri ale virusurilor!

Modelizare a virofagului Sputnik.

Virusurile şi ţânţarii

Ţânţarii sunt vectori ai mai multor virusuri din familia Flavivirus, transmisibile la oameni prin înţepături. Denga provoacă dureri de cap, greaţă, dureri articulare şi, eventual, hemoragii.

Chikungunya este responsabil pentru durerile musculare şi articulare invalidante. Virusul Nilului de Vest, purtat de păsări şi transmis de ţânţar, provoacă febră mare şi simptome neurologice. Febra galbenă are simptome de gripă, febră denga sau chiar paludism (infecţie parazitară). Singurul dintre aceste virusuri care poate fi combătut cu un tratament eficient şi contra căruia există şi un vaccin este cel al febrei galbene.

Virusuri dispărute

În 27 septembrie 2016 s-a anunţat că Morbillivirus, care provoacă rujeola, a fost eradicat de pe continentul american.

Alte articole puteți găsi și aici.

 

Zapping prin științe, Ivan Kiriow și Léa Milsent

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here