Aruncă spre Domnul grija ta, şi El te va hrăni!

Pâînea noastră cea de toate zilele...

0
245
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
pâinea noastră
pâinea noastră

Pâinea noastră cea de toate zilele…

Pâinea noastră  -Şi pentru că a amintit de pământ şi pentru că cei făcuţi din pământ şi care trăiesc pe pământ şi sunt îmbrăcaţi cu trup ieşit din pământ au nevoie de o hrană potrivită. A adăugat neapărat: Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi! Ne-a poruncit să cerem pâinea cea de toate zilele. Nu desfătare, ci hrană, care să împlinească ce lipseşte trupului nostru şi să împiedice moartea pricinuită de foame. Nu mese pline, nici felurite mâncăruri, nici meşteşugită artă a bucătăriei. Nici născocirile brutarilor, nici buchetul vinului, nici celelalte toate câte plac gâtlejului, împovărează stomacul. Care  întunecă mintea şi fac să salte trupul împotriva sufletului, iar calul să nu mai poată fi strunit de călăreţ.

Trupul nostru are nevoie de pâîne, iar sufletul de pâînea cerească

Cuvântul nu ne-a poruncit să cerem acestea, ci pâinea cea de toate zilele, adică aceea care duce la fiinţarea trupului nostru, care-l poate face să se păstreze. Şi nu ne-a poruncit să cerem pâinea aceasta pentru un număr mare de ani, ci pe aceea care ne e de ajuns numai astăzi. Nu vă îngrijiţi, spune Domnul, de ziua de mâine! Pentru ce să ne îngrijim de ziua de mâine, când nu suntem siguri de vom vedea negreşit ziua de mâine, ci îndurăm numai osteneala, dar nu secerăm rodul? Încrede-te în Dumnezeu, „Care dă hrană la tot trupul”.

Noi suntem făptura lui Dumnezeu pe care El nu o părăsește

Cum te va lăsa în părăsire Cel Care ţi-a dat trup, a suflat asupra ta suflare de viaţă , te-a făcut fiinţă cuvântătoare? Care înainte de a te crea ţi-a pregătit toate bunătăţile, cum te va lăsa în părăsire pe tine, făptura Lui, El Care răsare soarele Lui peste răi şi buni şi plouă peste drepţi şi nedrepţi? Încrezându-te dar în El, cere-I numai hrana de azi şi lasă în seama Lui grija zilei de mâine, aşa cum spune şi fericitul David: Aruncă spre Domnul grija ta, şi El te va hrăni! Astfel, prin aceste cuvinte ne-a învăţat să cugetăm cele înalte.

Omul trebuie să-și aducă aminte de păcatele lor de mai înainte

Domnul însă ştia că este cu neputinţă să nu greşim, fiind oameni şi îmbrăcaţi în trup muritor. De aceea ne-a învăţat, zicând: Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! Prin aceste cuvinte ni se mijlocesc dintr-o dată trei lucruri bune: cel dintâi, învaţă pe cei virtuoşi să fie smeriţi. Și le porunceşte să nu se încreadă în faptele lor bune pe care le săvârşesc. Ci să se teamă, să tremure şi să-şi aducă aminte de păcatele lor de mai înainte.

Apostolul Pavel punea înainte păcatele  săvârșite, spunând eu sunt cel dintâi păcătos

Pâinea noastră -Aşa a făcut şi dumnezeiescul Pavel. După mii şi mii de fapte mari, spunea: Că Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. N-a spus: „am fost”, ci: „sunt”, arătând că îşi aducea aminte neîncetat de păcatele săvârşite. Deci celor mult virtuoşi Hristos le aduce cu temei, prin aceste cuvinte, trăinicia ce le-o dă smerenia. Al doilea, pe cei ce au păcătuit după ce au primit harul botezului nu-i lasă să se deznădăjduiască de mântuirea lor. Ci îi învaţă să ceară de la Tămăduitorul sufletelor leacurile iertării. Al treilea, pe lângă cele două, cuvintele acestea ne dau învăţătură despre iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Pâinea noastră cea de toate zilele este răsplata noastră pentru mântuire.

Cât iertăm, atâta ni se va ierta

Dumnezeu vrea să fim blânzi cu cei ce-s vinovaţi faţă de noi, să nu purtăm ură celor ce ne greşesc. Ca prin iertarea ce le-o dăm acelora, să ni se dăruiască şi nouă iertare şi pâinea cea de toate zilele. Că atâta cerem să luăm, cât dăm şi noi semenilor noştri, şi cerem să dobândim tot atâta iertare câtă dăruim celor ce ne-au greşit. Pe lângă acestea, ni s-a poruncit să spunem: Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean! Multe necazuri vin peste noi din lucrarea diavolului, multe şi de la oameni, care sau ne fac rău pe faţă. Sau unelte e cuprins de felurite boli şi ne aduce dureri şi chinuri.

Dumnezeu ne vine în ajutor în necazuri

Deci, pentru că multe şi felurite sunt necazurile care vin peste noi din multe părţi, de aceea am fost învăţaţi de Dumnezeul tuturor să cerem să scăpăm de ele. Când ne vine Dumnezeu în ajutor, toată tulburarea se stinge. Furtuna se preface în vreme bună, cel viclean se dă îndărăt, aşa precum odinioară a ieşit din oameni şi a intrat în porci. Dar nici asta n-a îndrăznit să o facă fără poruncă. Dacă n-a avut putere asupra porcilor, cum va putea birui pe oamenii care priveghează şi sunt cu mintea trează? care sunt păziţi de Dumnezeu şi-L socot pe Dumnezeu Împăratul lor?

Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci

De aceea şi la sfârşitul rugăciunii a arătat Împărăţia şi puterea şi slava lui Dumnezeu, spunând: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin. Cu alte cuvinte, spunem aşa: „Pe acestea le cer de la Tine, pentru că Te ştiu Împăratul tuturor. Știu că ai putere veşnică, ştim că poţi tot ce voieşti şi că ai slavă care nu se poate lua”. Pentru toate acestea Îi mulţumim lui Dumnezeu, Care ne-a învrednicit cu atâtea bunătăţi. Că Lui se cuvine slavă, cinste şi putere, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

„Omilii la dreptul Lazăr” – Sf. Ioan Gură de Aur

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here