Arhim. Arsenie Papacioc – Epistole către monahia G., partea a VI-a

0
63

Arhim. Arsenie Papacioc – Epistole către monahia G., partea a VI-a

Scumpă soră G„

… După câte văd (şi aceasta m-a pus pe grijă) că ai fost necăjită, trecând din boală în boală, şi crize, nu glumă. Ce pot să zic?, decât să stau de veghe, pentru sănătatea ta, la rugăciune.

Ştiu că te pricepi să te tratezi şi să previi toate aceste nedorite stări şi aceasta mă linişteşte.

M-aş bucura foarte mult sâ pot veni cu I. de Florii, dar cum va putea şi el.

E un erou în suferinţa lui.

01.1982

Scumpă soră G„

Gripa rea n-a reuşit să poposească, decât în trecere, prin casa mea. Tu ai tăinuit suferinţa ce ai avut, şi văd că te cuprinsese serios. Îmi pare foarte rău că ai fost necăjită şi singură, dar, dacă acum te simţi bine, să mulţumim lui Dumnezeu şi sâ ne bucurăm.

03.1982

Scumpă soră G.,

În sfârşit, zăpada a venit mai de-a binelea şi a acoperit pământul. Acum e soare cu dinţi.

Eu pot sune că am intrat în normal, de după gripă. Tusea mai persistă, dar destul de rar în zi. O să-ţi trimit cartea Viaţa după moarte. Vei afla, citind-o, că oricine, chiar dacă a avut accidente (păcate), fie ele chiar voite, dar nu cu nepăsare, se poate pocăi de ele în lumea aceasta. Vai!, însă, de cei nepăsători şi refractari la glasul Cerului şi, mai ales, de cei necredincioşi! Pe de altă parte, vei găsi că spune: vai! de aceia pe care nu-i pomeneşte nimeni! Se înţelege că… după moarte.

Foarte tare dorim sâ te îngrijeşti şi sâ te odihneşti mai mult. Toţi sunt obligaţi să lupte, să înfrunte râul şi să-şi rezolve problemele.

02.1983

Ne simţim bine şi suntem cu sufletele gata pentru postul care a început şi pentru toată aglomeraţia ce va urma. Cu sănătatea, aş îndrăzni să spun, că nu ştiu dacă am fost vreodată, aşa, să nu am nimic – dureri.

Lucrul cel mai de reclamat este, însă, oboseala, pe care n-o pot evita, în lupta care abia începe.

Vremea este, de-a dreptul bună de plajă. Pescăruşii au cuiburi şi florile au apărut prin grădini şi glastre, pline de graţii, dar plăpânde şi sfioase.

Mereu ne place să te ştim liniştită şi odihnită la casa ta, unde descoperi mereu câte ceva nou, frumos, atractiv, odihnitor…

Maica Domnului să te mângâie ca nimic altceva.

04.1983

 

Scumpă soră G.,

… Sunt destul de aglomerat şi nu mi-am găsit un moment de răgaz, măcar şi acum scriu cu un timp furat.

Durerile de cap mi s-au redus simţitor.

Astăzi au venit ghizii şi, într-un fel, au năvălit pe mine, de bun găsit şi bun venit, şi chiar s-au făcut pregătirile oficiale pentru deschiderea cursurilor. În această atmosferă, îţi răspund, strecurându-mă printre momente, şi printre ei.

Înţeleg că eşti fărâmată de ocupată şi-mi pare atât de rău şi, iată, nu poţi face nimic, decât cu un condei într-o mână şi un calculator salvator, în cealaltă mână. Şi

lucrul acesta se repetă atât de neştiut de unii, care trag foloasele, exploatând aceste succese.

Zic şi eu: să dea bunul Dumnezeu să reuşeşti la acel concurs.

Muncim, şi noi, mereu, dar cu voie bună şi ne înviorăm, mai ales, cu puţină apă rece pe faţă, să înlocuiască neodihna. E o măsură simplă şi, de nevoie, obligatorie.

… Îmi dau seama ce stare trebuie să fi avut când ţi-a furat geanta!… Ce să mai zicem? Bine că ţi-a pus cheile şi buletinul la locul unde el îşi pierdea sufletul.

Ne rugăm să-ţi dea bunul Dumnezeu putere să poţi străbate uliţele, să fii ajutor şi veselie pentru toţi care au nevoie de o inimă şi mână caldă.

Odăiţa ta să-ţi fie odihnă, inspiraţie şi cântare, să se veselească… icoanele.

Să lupţi pentru un făgaş de liniştire în toate. Nu va fi mereu uşor, dar ai putut să vezi cât sunt de mari valorile divine din om.

05.1983

Scumpă soră G.,

Sunt cam aglomerat cu treburile de aici, dar şi că, în câteva zile, trebuie să dau nişte răspunsuri la douăzeci şi cinci de întrebări, părintelui Ioanichie Bălan, care a scris Patericul românesc.

Fă-ţi timp mai mult de chilia ta, singurul loc unde te adună, te odihneşte, care-ţi vorbeşte o limbă cunoscută cel mai mult de tine. Casa ta e taina ta şi forţele sufleteşti se reîmprospătează cu ochii la icoane şi inima la Maica Domnului.

  1. 01. 1984

Epistole, Arhim. Arsenie Papacioc

Alte articole puteți găsi aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here