Apocrife

0
344

Iisus la propovaduire

Se spune, într-o istorisire apocrifă că Mântuitorul în timp ce vorbea mulţimilor era urmat şi de un tânăr neguţător ce Îl ascultă cu mare atenţie. Acesta a fost atât de emoţionat de cuvintele Învăţătorului, încât s-a apropiat de Dânsul şi l-a invitat la casa lui spunându-i:

– Învăţătorule, ştiu că eşti împresurat de mulţime şi toţi doresc să Te vadă, să vorbească cu Tine, dar inima mea este atât de deschisă şi simt atâta iubire în mine încât aş dori să Te invit la mine acasă. Doresc să pregătesc cea mai bună masă pentru Tine. Nu mă aştept să-mi primeşti invitaţia, dar am simţit nevoia să ţi-o adresez.

Mântuitorul, l-a privit în ochi pe tânăr şi i-a răspuns:

– Pregăteşte totul. Voi veni.

După care a plecat. Auzind aceste cuvinte, bucuria din inima tânărului a fost fără margini. Aproape că nu mai avea răbdare să-L aştepte pe Mântuitorul şi să-L servească cu inima plină de iubire. Era cea mai importantă zi din viaţa lui. Ziua când Mântuitorul Iisus Hristos venea în casa lui, urma să fie alături de El. A cumpărat aşadar cele mai bune alimente şi cel mai bun vin, precum şi cele mai frumoase haine, pentru a le oferi în dar Învăţătorului. A alergat apoi acasă să pregătească totul în vederea vizitei. A făcut o curăţenie generală în casă, a pregătit o gustare excelentă şi a aranjat masă cum a ştiut mai bine. Inima lui era plină de bucurie, căci Mântuitorul urma să vină curând în casa lui.

În timp ce aştepta cu nerăbdare, cineva a bătut la uşă. S-a repezit să-i deschidă, dar în locul lui Iisus a văzut o bătrână. Aceasta l-a privit în ochi şi i-a spus:

– Îmi este foame, poţi să-mi dai o bucată de pâine?

Tânărul se simţea puţin dezamăgit, dar i-a răspuns femeii:

– Te rog, intra în casă.

batranaA aşezat-o apoi pe locul pe care îl pregătise pentru Învăţătorul său şi i-a dat mâncarea pe care o preparase pentru acesta. Era însă nerăbdător şi abia aştepta ca ea să termine de mâncat. Bătrâna a fost mişcată de atâta generozitate. Ea i-a mulţumit tânărului şi a plecat.

 

Atunci, acesta a pregătit din nou, în mare grabă, masă pentru Mântuitorul. Nici nu a terminat bine, că cineva a bătut la uşă. De data aceasta, s-a dovedit a fi un străin care călătorise prin deşert. Străinul l-a privit în ochi şi i-a spus:

– Îmi este foarte sete. Poţi să-mi dai ceva de băut?

Omul s-a simţit din nou dezamăgit că nu era Învăţătorul său, dar l-a invitat în casă, l-a pus la masa pe care o pregătise şi l-a servit cu vinul pe care dorea să-l dăruiască Mântuitorului.

Când străinul a plecat, tânărul a început din nou să pregătească totul pentru venirea Învăţătorului. Cineva a bătut din nou la uşă. Când tânărul a deschis uşa, în prag stătea un copil. Acesta l-a privit în ochi şi i-a spus:

– Îmi e frig. Poţi să-mi dai o pătură să-mi acopăr trupul?

Tânărul nostru s-a simţit din nou dezamăgit că nu era Mântuitorul Iisus Hristos, dar l-a privit pe copil şi a simţit cum inima i se încălzeşte de iubire. A adunat hainele pe care le pregătise pentru Învăţătorul său şi i le-a dăruit copilului. Acesta i-a mulţumit şi a plecat

Tânărul a pregătit din nou casa pentru venirea Învăţătorului, după care l-a aşteptat până târziu în noapte. Când şi-a dat seama că nu va mai veni, s-a simţit dezamăgit, dar dispus totuşi să-I găsească scuză. El şi-a spus:”Ştiam doar foarte bine că nu trebuia să mă aştept ca Învăţătorul să vină în acest cămin atât de umil. Deşi el mi-a spus că va veni, probabil că ceva mult mai important L-a reţinut în altă parte. Învăţătorul nu a venit, dar cel puţin mi-a spus că o va face, şi acest lucru a fost suficient pentru că inima mea să se umple de fericire.”

A pus mâncarea şi vinul la rece şi s-a dus la culcare. Noaptea, el l-a visat pe Domnul Iisus Hristos că a venit acasă la el. Tânărul era fericit să-l vadă, deşi nu-şi dădea seama că visează. ” Doamne, ai venit! Ţi-ai ţinut cuvântul! ”

tablouri_alb_negru_ozana_botoran_iisus_hristosÎnvăţătorul i-a răspuns: ” Da, am venit, dar am fost de mai multe ori. Când mi-a fost foame, tu mi-ai potolit foamea. Când mi-a fost sete, tu mi-ai potolit setea. Când mi-a fost frig, tu mi-ai dat haine ca să mă acopăr. Orice faci pentru altcineva, pentru mine faci”.

Tânărul s-a trezit cu inima plină de fericire, căci a înţeles ce l-a învăţat Învăţătorul său. Acesta îl iubea atât de mult încât i-a trimis trei oameni ca să-l înveţe marea lecţie, potrivit căreia Mântuitorul se descoperă în toţi, trăieşte în toţi, iubeşte pe toţi.

Aşa că oricând dăruim mâncare unui om înfometat, ori de câte ori îi dăruim apa unui om însetat, ori de câte ori îmbrăcam pe cineva căruia îi este frig, noi îi dăruim iubirea noastră Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

 

Redacţia Jurnal Spiritual