Cât de sănătoasă este apă minerală sau plată pe care o bem zilnic?

0
19900
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
11754911Un studiu realizat de trei cercetători ştiinţifici de la Facultatea de Ştiinţă Mediului din cadrul Universităţii Babeş-bolyai din Cluj Napoca, realizat în anul 2008, ne da indicii despre calitatea apelor potabile şi minerale din România.

Studiul a fost realizat de Cristina Roşu, Andrei Vlaicu şi Simona Boita şi şi-a propus să răspundă la întrebarea: Care apa este mai sănătoasă şi propice consumului zilnic – apă minerală, apă plată sau apă de izvor?

Pe plan mondial sunt preocupări similare în evaluarea conţinutului de minerale din apele îmbuteliate în Suedia, Canada, India, Turcia, România, SUA, dar cele mai mari cantităţi de ape minerale vândute în lume provin din Italia şi Franţa, tari care în care legislaţia privind calitatea apelor este mai strictă decât în România.

Scopul acestui studiu a fost de a evalua calitatea chimică a. apelor îmbuteliate existente pe piaţa de retail din România şi compararea lor eu apă potabilă de la reţea şi apele de izvor. Studiul cercetătorilor clujeni ne da indicii asupra calităţii apelor româneşti şi a posibilităţilor de export pentru apele minerale, plate şi carbogazoase româneşti.

În acest scop, s-au studiat 30 de mărci diferite de ape îmbuteliate existente pe piaţa de retail din România (25 româneşti şi 5 străine).

Au fast prelevate probe de apă potabilă din reţeaua de alimentare din municipiul Cluj-Napoca şi din municipiul Zalău, o probă de apă de izvor natural din Cluj şi două probe de apă de izvor natural din municipiul Blaj şi Zalău.

Probele au fost analizate cu ajutorul multiparametarului WTWinolab 720 şi s-au determinat parametrii fizici ai apelor. Acestia au fost comparaţi apoi cu standardul apei potabile din România şi cel din Uniunea Europeană. Cu ajutorul aparatului RQ flex 10 Meck s-au determinat concentraţiile ionilor de calciu, magneziu, sodium, clorura şi sulfat din cele 35 de probe analizate.

apa-binefacatoareApoi s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislata apelor potabile din România, reglementata de Lege.458/2002 şi completată de Legea 311/2004. Conform acestor legi:

Concentraţia maximă admisă (CMA) pentru sulfat este 250mg/L, pentru clorura 250mg/L, pentru sodium 200 mg/L, pentru ionii de calciu 100 mg/l şi pentru ionii de magneziu 50mg/L. În cazuri excepţionale, pentru anumite ape minerale forţe, se admit concentraţii maxime excepţionale (CMAE) de sulfaţi maxim 400 mg/L, calciu maxim 180mg/L şi magneziu maxim 80mg/L.

Cele 36 de probe analizate au fost:

Borsec apă plată şi carbogazoasa; Bucovina apă plată şi carbogazoasa; Poiana Negri natural carbogazoasa şi carbogazoasa; Carpatina Forţe şi Light; Izvorul Minunilor Stană de Vale şi Izvorul Minunilor plată; Roua Munţilor carbogazoasa şi plată; Dorna carbogazoasa şi plată; Tuşnad albastru, izvorul nou (Izvorul Zânelor) şi Tuşnad verde; Rarăul naturală carbogazoasă; Biborţeni Forţe (mov) şi lejeră (verde); Zizin, Ţâlea, Sport Calipso plată;  Lipova naturală; Saint Amand; Vera Aqua; Evian; Vittel; Perrier, apa de izvor din municipiul Cluj Napoca zona Cora; apa de izvor din Zalău – Izvorul Crasnei; apa de izvor din municipiul Blaj; apă potabilă de la reţelele municipiului Cluj Napoca şi Zalău.

Rezultatele obţinute arată că doar 26 de probe din cele 35 analizate respecta în linii mari legislaţia, adică 74,28 % din probe. Apele carbogazoase Borsec, Poiana Negri ambele probe, Bucovina carbogazoasa, Dorna carbogazoasa, Tuşnad albastru şi verde şi Biborţeni forţe au pH 5,5, adică sub limita minimă admisă de legislaţia în vigoare.

Apă minerală Tuşnad verde şi albastră au indicele de conductivitate electrică peste limita maximă admisă, chiar şi în cazuri excepţionale (2500 uŞ/cm).

apa-mineralaApele minerale carbogazoase Tuşnad verde şi albastră, Borsec, Poiana Negri ambele probe, Dorna carbogazoasa, Biborţeni forţe şi lejeră au o concentraţie prea mare de ioni de calciu, peste limita maximă admisă în cazuri excepţionale (180mg/L).

Apa minerală carbogazoasa Borsec, cele două probe de apă Biborţeni şi probele de Tuşnad verde şi albastră, depăşesc concentraţia maximă admisă excepţional pentru ionii de magneziu (conţin mai mult de 80mg/L).

Concentraţia maximă de sodium a fost depăşită, de asemenea, de către patru probe:

Biborţeni forţe şi lejeră, Poiana Negri carbogazoasa şi natural carbogazoasa, care conţin mai mult de 200mg/L, aşa cum este prevăzut de legislaţia în vigoare.

Concentraţia ionilor de clorura şi sulfaţi a fost respectată de toate probele de apă analizate de cercetătorii clujeni. În raportul prezentat de echipa Universităţii din Cluj, se arată că doar 15 din cele 35 de probe analizate respecta integral, toate normele legislative în vigoare.

În concluzie, o apă ideală de consum zilnic trebuie să fie necarbogazoasă, bogată în ioni de calciu şi magneziu, dar săracă în sodiu, cloruri, nitraţi şi sulfaţi şi doar o parte dintre apele plate, minerale şi carbogazoase comercializate în România respecta aceste standarde de calitate. Ele sunt: Borsec apă plată, Carpatina Forţe şi Light, Roua Munţilor carbogazoasa şi plată, Dorna plată, Perla Harghitei minerală, Zizin, Sport Calipso apă plată, Lipova naturală, Vera Aqua, Evian, Vittel şi Perrier.

Doar 26 de probe din 35 analizate respectau legislaţia apei potabile pentru parametrul pH, adica74,28 % dintre probele analizate.

Toate probele care aveau pH prea acid erau carbogazoase său natural carbogazoase. La parametrul conductivitate electrică, alte 6% dintre probele analizate au picat testul. Concentraţia cationilor de calciu şi magneziu era prea mic în 8 dintre cele 35 de probe studiate, iar patru probe aveau o concentraţie prea ridicată de sodiu (Na +)

Analizând conţinutul de minerale ale celor 35 probe de ape, cercetătorii au constatat că datele înscrise de producători pe etichete sunt corecte. Din păcate, cumpărătorii nu cunosc legislaţia în vigoare şi majoritatea nu citesc buletinul chimic înscris pe etichete.

Consumul regulat de ape minerale carbogazoase cu conţinut prea ridicat de sodium, calciu şi magneziu sau cu un pH impropriu, pot conduce în timp la îmbolnăvirea rinichilor, stomacului şi ficatului şi la agravarea bolilor cardio-vasculare. Aceste sortimente de ape minerale forţe îmbuteliate nu sunt recomandate pentru consum regulat său îndelungat: Biborţeni, Borsec, Tuşnad, Dorna, Poiana Negri, Izvorul Minunilor.

Apă potabilă de la reţeaua municipiilor Cluj, Zalău şi Blaj respecta în linii mari normativul standard privind calitatea apei.

Ca urmare a acestui studiu, cercetătorii clujeni au propus standardizarea de către toţi producătorii de ape îmbuteliate din Romania, a unei culori pentru capac, în funcţie de gradul de mineralizare al apei îmbuteliate, astfel încât consumatorii să înţeleagă mai bine ce cumpără din magazine şi efectele apei minerale pe care o consumă asupra stării lor de sănătate.

S-a propus următorul standard:

– Pentru apele cu conţinut redus de minerale, ape plate, un capac de culoare albă;

– Pentru apele cu un conţinut mediu de minerale, ape de izvor, un capac de culoare albastră;

– Pentru apele minerale carbogazoase naturale un capac de culoare verde;

– Pentru apele minerale îmbogăţite sau forţe, ape minerale medicinale, un capac de culoare mov.

Normele de standardizare se referă în special la apele care au un conţinut ridicat de azotaţi şi nitriţi.

În concluzie, apa ideală de consum. Zilnic ar trebui să fie necarbogazoasă, bogată în calciu şi magneziu, dar săracă în sodiu, cloruri şi sulfaţi.

Probele de apă comercializate în România sau care provin de la reţea sau din surse naturale, respecta normele privind conţinutul de azotiţi şi azotaţi doar în proporţie de 50% Se recomandă schimbarea periodică a sortimentelor de ape plate şi minerale consumate şi citirea cu atenţie a tabloului chimic de pe etichetă produsului. Este contraindicat consumul regulat de apă minerală carbogazoasa cu conţinut ridicat de sodium pentru toate persoanele care suferă de afecţiuni cardio-vasculare. De asemenea, este contraindicate consumul regulat de apă minerală carbogazoasa pentru persoanele care suferă de boli ale rinichilor. Este interzis consumul de apă potabilă de la izvoare şi fântâni pentru care nu s-a făcut o analiză a calităţii apei şi nu există există un bulletin chimic şi un aviz favorabil de consum.

Unele companii din România care îmbuteliază ape plate şi minerale s-au aliniat deja la noile norme de standardizare propuse de cercetătorii clujeni, iar culorile capacelor pot ajuta consumatorii să aleagă în cunoştinţă de cauză apa pe care o cumpăra din rafturile magazinelor.

În acelaşi timp, este foarte important să informăm consumatorii asupra acestui studiu şi să-i ajutăm să bea apă sănătoasă, calitativ superioară; acestia trebuie să aleagă din rafturile magazinelor în cunoştinţă de cauză.

Jurnal Spiritual