Animale, dar nu de tot!

0
62

Animale, dar nu de tot!

De doar trei decenii, cursa măsurării inteligenţei animalelor, a lăsat locul cercetării capacităţilor lor cognitive (memorie, învăţare, luare de decizii…), cu situaţii adaptate la fiecare specie. În paralel, antropomorfismul dă înapoi: animalele nu mai sunt comparate sistematic cu omul, pe care reuşesc, de altfel, să îl întreacă în multe domenii.

Conştiinţa de sine

Pentru a afla dacă animalele au o conştiinţă de sine, trebuie observate în faţa unei oglinzi. Chiar dacă această metodă îşi are limitele ei, a dovedit că delfinii, elefanţii, corbii, orcile şi multe alte animale sunt capabile să se recunoască. Cimpanzeii chiar s-au servit de oglindă pentru a-şi observa interiorul gurii sau spatele, pe care nu le pot vedea în mod normal!

Animalul, un strateg strălucit

Facultatea animalelor de a se adapta la mediul înconjurător este una dintre caracteristicile inteligenţei lor. Se poate face o distincţie între comportamentele înnăscute (de exemplu, paradele nupţiale, hibernarea), cele dobândite prin învăţare (de exemplu, porumbeii călători) şi cele inventate chiar de animale. Multe animale sunt capabl să elaboreze strategii, să folosească unelte şi să le adapteze la mediul înconjurător. în oraşe, ciorile aruncă nucile sub roţile maşinilor ca să spargă şi apoi aşteaptă să se pună culoarea roşie la semafor ca să le recupereze în deplină siguranţă…

Simţul animalelor

Pe măsură ce s-au făcut observaţii, conceptul de „sentienţă” li s-a aplicat animalelor pentru a le califica facultatea de a simţi şi de a percepe. Faptul că simt plăcere sau durere dovedeşte că sunt sentiente. Şi aceasta ar trebui să ducă la o evoluţie a eticii noastre în ceea ce le priveşte.

Construcţia în societate

Asemenea omului, multe specii se grupează în societăţi (colonii sau turme) pentru a beneficia de ajutor reciproc, siguranţă şi hrană îndestulătoare. Astfel, unele specii sunt chiar altruiste; anumiţi lilieci regurgitează o parte din hrana lor pentru cei care nu au reuşit să vâneze; cimpanzeii adoptă orfani; rândunicile zboară în ajutorul suratelor lor rănite…

Cimpanzeii îşi organizează propria viaţă în societate.

Memoria, de la peşte la elefant

Memoria, mult timp considerată ca fiind slab dezvoltată la animale, este totuşi foarte prezentă: pe termen scurt, cimpanzeii îşi amintesc mai bine decât oamenii o serie de cifre şi de imagini; pe termen mediu, viespile îşi găsesc cuibul graţie memorării obiectelor care îl înconjoară; pe termen lung, elefanţii îşi amintesc toate chipurile pe care le-au întâlnit, iar peştii găsesc, după mulţi ani, locul în care au venit pe lume, uneori chiar la mii de kilometri distantă!

Elefant african.

Conştiinţa existenţei celorlalţi

Facultatea de a atribui gânduri şi intenţii unui alt individ (teoria minţii) se află la originea sentimentului empatic şi permite adoptarea de diverse strategii în vederea atingerii unui obiectiv. Astfel, maimuţele îl consolează pe învinsul unei lupte şi întrerup o activitate dacă aceasta îl face să sufere pe un congener, pasărea drongo imită ţipătul de alertă al altor animale pentru a le face să-şi piardă prada ca să o recupereze ea şi multe animale se prefac că sunt moarte ca să nu fie devorate de prădători.

Recunoaşterea culturală

În 2015, Convenţia de la Bonn a recunoscut, în mod oficial, existenţa culturilor nonumane în rândul animalelor. Cultura animală este formată din comportamente dobândite, dar şi din obiceiuri care pot fi locale: cimpanzeii din Kasoge sunt printre puţinele animale care îşi strâng mâna, iar caprele au un „accent” propriu turmei lor. Această cultură trebuie protejată pe viitor şi întreţinută de cele 120 de ţări semnatare.

Comunicarea animală

Animalele comunică între ele: delfinii, de exemplu, au o „semnătură vocală” care ţine locul prenumelui când se adresează unui individ anume. Gorila Koko a învăţat peste 1000 de semne pentru a comunica şi a vorbi cu omul. Astfel, ea se poate exprima pe subiecte abstracte, precum tristeţea sau moartea.

 

Delfinii au o capacitate uimitoare de a face schimb de informaţii cu semenii lor.

Alte articole puteți găsi și aici.

Zapping prin științe, Ivan Kiriow și Léa Milsent

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here