Angina pectorală

0
501
angina-pectorala-tratamenteBoala coronariană ischemică este afecţiunea determinată de modificări anatomice sau funcţionale ale circulaţiei coronariene ce induc un dezechilibru între aportul şi necesarul de oxigen la nivelul miocardului.

În România, se înregistrează una dintre cele mai înalte rate de mortalitate din Europa prin boala coronariană ischemică.

Mecanismul de apariţie

Ischemia este consecinţa dezechilibrului între consumul miocardic de oxigen şi aportul de oxigen asigurat de fluxul sangvin coronarian. Reducerea aportului de oxigen la miocard se realizează prin:

-scăderea fluxului sangvin din cauza stenozei sau a obstrucţiei coronariene;

-reducerea presiunii de perfuzie coronare (angina micro vasculară, tahiaritmii cu scurtarea diastolei şi, deci, a timpului de umplere coronară);

-vasoconstricţia coronariană;

-creşterea rezistenţei coronare (hipertrofie ventriculară);

-cauze necardiace (anemii, hipo-xemii cronice etc.).

În condiţiile unui aport insuficient de oxigen, miocardul intră în metabolism anaerob şi încep să se formeze la acest nivel metaboliţi acizi, cu scăderea pH-ului local şi pierderea de potasiu din celule. Dacă ischemia persistă, se poate produce necroza muşchiului cardiac. Ischemia simplă, tranzitorie,   este   substratul anginei pectorale, iar necroza – substratul infarctului miocardic.

Angina pectorală este senzaţia dureroasă care apare în condiţiile ischemiei muşchiului cardiac.

Aceasta reprezintă un simptom deosebit de important, deoarece poate fi singura manifestare clinică a acestei afecţiuni deosebit de grave.

Inervaţia dureroasă cardiacă este condusă de fibre ale simpaticului cardiac corespunzător metamerelor C7-T5, această cale de conducere explicând localizarea şi caracterele durerii.

20 de minute este limita de încadrare între angina pectorală stabilă si cea instabilă.

Caracterele anginei pectorale

Durerea este localizată în regiunea retrosternală, având un caracter cons-trictiv sau compresiv. Senzaţia dureroasă iradiază în ambii umeri, în membrele superioare pe marginea mediană până la ultimele două degete.

De asemenea, poate iradia în spate, subscapular sau interscapulo-vertebral stâng, în regiunea cervicală anterioară, până în arcadele dentare sau în epigastru.

Criza de angină pectorală are o durată de câteva minute (nu secunde), nu depăşeşte 20 de minute şi dispare rapid la administrarea de nitroglicerină sublingual sau sub formă de spray. Durerea se însoţeşte de dispnee, anxietate, senzaţie de moarte iminentă.

Angina stabilă poate fi declanşată de efort fizic şi emoţii, poate apărea la frig sau în timpul efortului digestiv post-prandial. Repausul duce la calmarea crizei. Acest tip de angină este expresia unei obstrucţii coronariene fixe.

Angina instabilă se caracterizează prin apariţie la eforturi minime, în repaus sau chiar în timpul nopţii.

Durerea este mult mai severă şi durează peste 20 de minute, dacă nu se administrează nitroglicerină sublingual. Acest   tip   de   angină presupune tromboză şi/sau spasm coronarian. Angina instabilă poate agrava o angină stabilă preexistentă şi constituie un indicator de gravitate, deoarece în 20-30% dintre cazuri evoluează spre infarct miocardic. Tipurile de angină instabilă includ: angina de repaus, angina de efort agravată, angina precoce post-infarct (în primele două săptămâni după infarc miocardic acut), angina Prinzmetal, angorul de novo.

Dintre acestea, angina Prinzmetal apare predominant în repaus şi permite efortul, constituind expresia spasmului coronarian. Frecvent, durerea apare în a doua jumătate a nopţii, aproximativ la aceeaşi oră (angină cu orar fix) şi se poate asocia cu aritmii generatoare de sincopă. în afara crizei dureroase, examenul clinic este absolut normal.

Durerea miocardică ischemică trebuie diferenţiată de durerea din infarctul miocardic ce apare de obicei în repaus sau la un interval de timp după un efort deosebit de intens, creşte progresiv în intensitate în primele minute şi apoi se menţine un interval de timp care depăşeşte 20-30 de minute, de regulă mai puţin de 12 ore. Durerea din infarct se însoţeşte, pe lângă anxietate şi dispnee, şi de fenomene vegetative: transpiraţii, greaţă, vărsături.

Examenul obiectiv

Clasificarea canadiană a anginei stabile

Clasa I angină pectorală la efort intens, rapid, prelungit; efortul obişnuit nu produce angină;

Clasa II angină la efort mediu, care limitează uşor activitatea pacientului;

Clasa III angină la activităţi uzuale. Apare la eforturi mici, cu limitarea activităţii zilnice;

Clasa IV angină pectorală ce apare în repaus, pacientul fiind sever inabilitat (capacitate de efort pierdută).

În timpul crizei de angină, examenul obiectiv poate fi negativ sau poate evidenţia tahicardie, creşterea sau scăderea tensiunii arteriale, galop protodiastolic, insuficienţă mitrală, care dispare sau se atenuează la încetarea durerii.

Revista ”Farmacist.ro”

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here