Primul lucru pe care trebuie să îl faceţi când ajungeţi în Amsterdam este să încălecaţi o bicicletă sau să vă urcaţi într-unul dintre vaporaşele care parcurg canalele.
Acestea sunt ispite turistice, de bună seamă, dar şi mijloace de transport foarte utile pentru a aprecia aerul acela de libertate care se respiră peste tot în acest oraş cu farmec străvechi, cosmopolit, efervescent, nonconvenţional, progresist, însă în acelaşi timp liniştit şi cu un standard de viaţă ridicat.
Pedalând ori alunecând pe apă unde în secolele trecute pescarii au construit pe pari primul sat (locuinţe palafite) devenit pe urmă capitala Olandei, aveţi o privire de ansamblu a celor 1 281 de poduri luminate noaptea şi a celor circa 7 000 de clădiri cu faţade splendide legate de Bel le Arte.
În zona centrală, ampla piaţă Dam, cu Palatul Regal şi Nieuwe Kerk, reprezintă primul obiectiv pentru marea majoritate a vizitatorilor. La est de Dam, în partea veche a oraşului, se deschide De Wallen, cartierul felinarelor roşii, acum în transformare.
Mai departe se întind cartierele Niewmarkt, şi Plantage, sediu al casei lui Rembrandt şi al Hortus Botanicus. Aici, evreii clasei de mijloc şi-au câştigat averile în secolul XIX, prelucrând şi montând diamante. Din Werf ‘t Kromhout, altădată şantier înfloritor, aveţi o privelişte frumoasă cu moara De Gooyer, una dintre puţinele rămase în oraş.
La nord de Gara Centrală, frontul vechiului port, pe malul canalului IJ, este constant în dezvoltare cu noile lui construcţii de avangardă şi cu Nemo, edificiul cu formă de navă futuristă al lui Renzo Piano.
La sud de canale, Leidseplein este o zonă turistică apreciată, cu Vondelpark şi cu Cartierul Muzeelor (Museumplein).
În imediata apropiere. La est, De Pijp este o zonă plină de viaţă, cu prăvălii şi mici restaurante etnice unde se pot gusta feluri de mâncare din toate ţările lumii: indiene, kurde, turceşti, cambodgiene, chinezeşti, siriene, ca să dăm numai câteva exemple.
Cum vă deplasaţi
Cea mai mare parte dintre punctele de interes din oraş se pot atinge mergând pe jos, însă cel mai distractiv mod de a vizita Amsterdamul este bicicleta, cu agenţii de închiriere în tot oraşul (www.bykecity.nl), trasee şi piste de biciclete (www.routecrafi.nl). Excelenta reţea de transport public cuprinde tramvaie, metrou şi autobuze. Canalele sunt străbătute de trei linii de navigare – verde, roşie şi albastră (www.canal.nl).
Canal-bike
Ultima modă în materie de vizite în Amsterdam este Canal-bike, pentru a nu renunţa la nici unul dintre cele două mijloace de transport în vogă în oraş: barca şi bicicleta. Să pedalezi şi să priveşti în jur e uşor şi distractiv: hidrobicicletele se pot închiria de la unul dintre cele patru debarcadere din centrul oraşului şi pot fi lăsate pe urmă în altul.
În schimb, cine preferă o vizită mai intimă şi mai romantică poate obţine o croazieră de seară pe măsură, însoţită chiar de un band de jazz care cântă live cu Canals and All that Jazz Cruise (www.canal.nl). Pentru croaziere pe canale din jurul oraşului cu vizită la ferme şi mori de vânt există Creat Amsterdam Excursion Company (www.greatams-terdamexcursion.com), care a inaugurat de curând şi un tur de 2 ore şi jumătate pe un vehicul amfibiu, autobuz-barcă, cu plecare şi întoarcere din aeroportul Schiphol.
DAM
Vasta piaţă de formă dreptunghiulară plină de porumbei şi de artişti stradali este nucleul istoric al oraşului, unde încă din secolul XIII primii locuitori au construit un dig (Dam) pe râul Amstel.
În anii 1960 era locul de întâlnire a ciudaţilor şi hipioţilor, astăzi devenit punct de răscruce a turiştilor şi mare zonă comercială. Aici se găsesc Koninklijk Paleis (Palatul Regal), în stil clasicizant, şi Nieuwe Kerk (Biserica Nouă), monumentala bazilică protestantă în stil gotic târziu unde se celebrează de secole încoronările şi nunţile suveranilor Olandei.
Coloana albă si nedecorată care se înalţă în centrul pieţei, frecventat punct de întâlnire, comemorează soldaţii căzuţi în al Doilea Război Mondial. Alături, intrarea celui mai prestigios mare magazin din Olanda, Bijenkorf (www.debijenkorf.nl), celebru pentru moda extravagantă şi mobilierul futurist.
Din piaţă se deschide o arteră lungă, Damrak (Rakînseamnă „port”), care pe partea cealaltă se numeşte Rokin (portul intern). Ceea ce înseamnă că odinioară portul ajungea până aici, dând viaţă primelor activităţi comerciale. La câţiva paşi de piaţa Dam, un alt templu al modei este Centrul Comercial Magna Piaza (www.magnaplaza.nl) aflat în fosta clădire de secol XIX a Poştei Centrale.
DE WALLEN, CARTIERUL FELINARELOR ROŞII
La est de Damrak, De Wallen (cheiurile) a fost unul dintre cele mai faimoase cartiere din lume pentru sex-shopuri, camere cu uşi specifice de sticlă luminate în roşu în spatele cărora prostituatele se oferă clienţilor.
Însă în decurs de câţiva ani îşi va schimba complet aspectul: pe străduţele din zonă, cea mai veche a oraşului, buticuri în vogă, baruri trendy şi restaurante cu produse biologice iau locul de pe acum magazinelor dedicate sexului, cafenelelor care vând marijuana şi teatrelor erotice.
Paradoxal, în cartier se înalţă şi Oude Kerk (Biserica Veche, Oudekerksplein nr. 23, orar luni-sâmbătă 11-17, duminică 13-17), cea mai veche clădire din oraş, de origine romanică, reelaborată însă în stil gotic târziu, cu interiorul luminat de vitralii preţioase renascentiste, unde adesea au loc minunate concerte de orgă.
Pentru un bine meritat popas, cafeneaua Hofje van Wijs (Zeedijk nr. 43) poate fi o alegere bună: oferă cafele şi ceaiuri foarte bune însoţite de gustoasa appeltaart (plăcintă cu mere).
BEGIJNHOF
Un cătun în interiorul unei metropole (se intră pe la Spui) pentru un salt în timp în cel mai liniştit colţ al oraşului. Fondat în 1346 ca reşedinţă a femeilor fără bărbat (beghine) care se dedicau rugăciunii şi faptelor caritabile, Beghijnhof este compus dintr-o curte plină de flori multicolore, o bisericuţă catolică de epocă medievală şi un rând de case de secol XVII, toate, cu excepţia uneia, cea mai veche dintre ele, încă din lemn, de la 1475.
JODENBREESTRAAT
Strada principală a vechiului cartier evreiesc, care acum are un aer mai boem, era odată refugiul imigranţilor loviţi de persecuţiile religioase. Aici se găseşte la nr. 4 casa în care a locuit între 1639 şi 1656 Rembrandt (Rembrandthuis), astăzi dedicată lui ca muzeu ce păstrează o colecţie de 260 de gravuri ale sale (orar 10-17 www.rembrandthuis.nl).
HERMITAGE AMSTERDAM
Ţarul Petru cel Mare avea o deosebită admiraţie pentru Amsterdamul secolului de aur, într-atât încât a luat canalele sale drept model când a creat Sankt-Petersburgul, noua capitală a Imperiului Rus. Şi poate tocmai acesta este motivul pentru care în 2009 a fost deschisă în oraş o filială a Muzeului Rus Ermitaj cu care se colaborează permanent.
Sediul este în Amstelhof, un fost ospiciu şi sanatoriu de pe malul canalului Singel, transformat în prestigioasă locaţie de expoziţii artistice şi centru cultural extrem de activ. Aici se organizează mereu expoziţii tematice cu capodoperele Muzeului Ermitaj. Două expoziţii permanente se opresc asupra raportului dintre Olanda şi Rusia şi asupra istoriei îngrijirii pacientului în Amsterdam, mai ales a vârstnicilor la Amstelhof. Info: Amstel nr. 57, tel. 020 5307488, www.hermitage.nl
DE HORTUS – GRĂDINA BOTANICĂ
Înfiinţarea acestei oaze în oraş s-a petrecut încă din 1638. Iniţial rezervată medicilor şi farmaciştilor, această grădină numără astăzi peste 4 000 de specii din toată lumea. Să nu ocoliţi sera didactică unde se cresc fluturi. Info: Plantage Middenlaan nr. 2, orar luni-vineri 9-77, sâmbătă şi duminică 10-77, www.dehortus.nl.
CANALELE
Patrimoniu Mondial UNESCO din 2010, canalele din Amsterdam sunt plimbarea ideală pentru a vă familiariza cu structura urbanistică singulară a oraşului, supranumit Veneţia Nordului, şi a surprinde atmosfera romantică creată de farmecul străzilor de apă în care se oglindesc perspectivele lungi ale caselor înguste şi înalte construite de negustori bogaţi între secolele XVII şi XVIII.
Comercialul Singel, de secol XV, circumscrie nucleul oraşului medieval.
Mai nobile ca aspect şi realizate cu funcţii prevalent rezidenţiale sunt Herengracht, „canalul seniorilor”, Keizersgracht, „canalul împăratului”, şi Prinsengracht, ultimul şi cei mai din exterior dintre canale dedicat lui Wilhelm Taciturnul. „Ghemul de Aur” a fost numită porţiunea canalului Herengracht în care au fost clădite şi decorate la jumătatea secolului XVII, de cei mai buni arhitecţi ai vremii (ca Philips Vingboons), opulente reşedinţe de negustori cu faţade stil Ludovic XIV sau cu amprente de clasicism francez.
Însă case la fel de speciale ca formă şi dimensiuni se găsesc în toate colţurile oraşului. Printre acestea, pe Oude Hoogstraad nr. 22 există o căsuţă cu faţadă în formă de clopot, lată doar de 2 metri şi adâncă de 6 metri. La mică distanţă, la nr. 26 pe Kloveniersburgwal, o altă căscioară lată de numai 2,44 metri e cunoscută cu numele de Kleine Trippenhuis, „casa vizitiului domnului Trip”.
Chiar se află faţă în faţă cu Trippenhuis (la nr. 29), cea mai lată locuinţă din Amsterdam (22 metri), construită în 1660 de bogaţii fraţi Lodewijk şi Hendrick Trip, negustori de fier, aramă, arme şi muniţii.
(BĂRCI DE MARI DIMENSIUNI PE CANALELE DIN AMSTERDAM)
În Keizersgracht la nr. 672 îşi etalează eleganţa de secol XVIII Casa van Loon, transformată în muzeu (orar miercuri-luni 11-17). În interior, mobilier de epocă, argintărie şi porţelan din secolele XVII şi XVIII dovedesc luxul şi opulenţa unei rezidenţe nobile de secol XVII.
Pentru a înţelege în amănunt istoria si construcţia cercului de canale din Amsterdam nu puteţi să nu vizitaţi foarte noul muzeu Het Grachtenhuis (Canal House Museum), inaugurat în 2011 pe Herengracht nr. 386 (www. herengracht386. com), cu o minunată grădină în interior.
În fine, pentru a admira de aproape casele plutitoare de pe Prinsengracht aşezaţi comod pe o terasă la soare, vă puteţi opri la Het Molenpad Café (la nr. 653) sau la ‘T Smalle café (Egelantiersgracht nr. 12) care, cu ambianţa sa de secol XVIII, este perfectă pentru un popas şi iarna.
ANNE FRANK HUIS (CASA ANNEI FRANK)
Într-un apartament secret ascuns în spatele unei biblioteci mobile în Prinsengracht nr. 263, tânăra Anna Frank a trăit împreună cu familia ei mai mult de doi ani în tăcere totală, scriind povestiri, adunând într-un caiet citate celebre ale altor scriitori şi încredinţându-şi gândurile, tulburarea şi speranţele de tânără adolescentă paginilor celebrului ei jurnal.
Însă, înainte de a reuşi să definitiveze scrierea pentru publicare, a fost trădată, descoperită de Gestapo şi deportată în lagărul de la Auschwitz, apoi la Bergen-Belsen, unde a şi murit în 1945 la vârsta de 15 ani.
În încăperile goale ale acestei case întunecoase, devenită muzeu în 1957, încă sunt prezente urmele amare ale Holocaustului: citate din jurnal, filme din acea perioadă, fotografii şi obiecte personale ale celor opt persoane ascunse, dintre care numai tatăl Annei, Otto Frank, a supravieţuit ororilor războiului. Info: Prinsengracht nr. 263, tel. 02 05567105, orar jumătatea lui martie-jumătatea lui septembrie 9-21 (sâmbăta în iulie-august până la 22), jumătatea lui septembrie-jumătatea lui martie 9-19 (sâmbăta până la 22), www.annefrank.org
VAN GOCH MUSEUM
În cele 200 de picturi, 600 de desene şi 700 de scrisori expuse în clădirea raţionalistă a lui Gerrit T. Rietveld, care din 1973 găzduieşte Van Cogh Museum, se descoperă scurta şi tumultuoasa, dar tot atât de bogata şi fecunda viaţă artistică a nefericitului pictor care s-a sinucis la numai 37 de ani.
Se începe cu pictura lipsită de culoare din perioada din Nuenen, din casa părintească, unde Vincent pictează tragica pânză Mâncătorii de cartofi (1885). Se continuă cu anii de la Paris, unde artistul, găzduit de fratele său Theo, descoperă arta japoneză, impresioniştii şi forţa magnetică a culorii (Autoportret cu pălărie de paie, Pantofi, Lan de grâu cu ciocârlie), pentru a ajunge apoi la perioada din Arles şi Saint-Remy, când lumina puternică din sudul Franţei invadează pânzele unui pictor din ce în ce mai nefericit şi mai agitat (Semănătorul, Floarea-soarelui, Cameră cu pat galben, Recolta, Măslinii). Perioada Auvers-sur-Oise marchează ultimul şi tragicul act artistic al lui Van Gogh care pictează ultimul tablou, Lan de grâu cu ciori, cu puţin înainte de a muri.
(FLOAREA-SOARELUI DE VAN GOGH, TABLOU EXPUS ÎN CELEBRUL MUZEU DEDICAT ARTISTULUI)
Splendide expoziţii temporare se succed continuu în turnul de titan proiectat de Kisho Kurokawa ca extindere a muzeului. Info: Paulus Potterstraat nr. 7, orar sâmbătă-joi 10-18, vineri 10-23, seara cu muzică live, www.vangoghmuseum.nl.
RIJKSMUSEUM
Aici sunt adunate capodoperele epocii de aur ale artei olandeze, când în secolul XVII burghezia bogată şi breslele orăşeneşti îşi sărbătoreau propria glorie cu portrete splendid lucrate. Muzeul a fost închis pentru restaurare până în 2013, dar azi în aripa Philips se pot admira opere fundamentale cum ar fi celebrul tablou de Rembrandt Rondul de noapte (1642), portretele lui Frans Hals (Beţivul vesel, Maritjie Voogt), intimele scene de viaţă domestică de Jan Vermeer (Scrisoarea de dragoste, Străduţa, Lăptăreasa), celebrele vapoare ale lui Wilem van de Velde şi Nuntă în sat de Jan Steen.
Din colecţie fac parte şi splendidele vase de ceramică de Deft care au aparţinut regelui Wilhelm III şi Măriei Stuart şi căsuţele de păpuşi din secolele XVII—XVI11 care oglindesc bogăţia mobilierului din acea vreme. Info: Stadehouderskade nr. 42, orar 9-18, www. rijksmuseum.nl.
NEMO
Ceea ce seamănă cu coca unei corăbii futuriste este o operă ingenioasă a arhitectului italian Renzo Piano, care s-a folosit de prora unui vas ce iese din valuri ca metaforă a inteligenţei umane care iese la lumină.
Construit în port deasupra IJ tunnel, muzeul însoţeşte vizitatorii să descopere lumea ştiinţei şi a tehnicii. Expoziţii practice includ chimia, fizica, ştiinţele naturale, comportamentul uman şi tehnologia informaţiei şi comunicării.
Deosebit de interesante sunt expunerea care ilustrează o călătorie imaginară în mintea omului şi galeria interactivă despre psihologie, cunoaştere şi creier. Podul superior devine o plajă în timpul verii: o foarte bună ocazie să vă bucuraţi de un cocteil şi să admiraţi Amsterdamul de la înălţime.
La ieşire, aruncaţi o privire la vechile corăbii comerciale restaurate, inclusiv la reproducerea fidelă a Amsterdam deschisă spre vizitare. info: Oosterdok nr. 2, orar marţi-duminică 10-77 (iunie-august şi lunea), www.e-nemo.nl.
VONDEL-PARK
Cel mai mare şi mai frumos parc din oraş (creat între 1804 şi 1874), ideal pentru o zi cu soare, pentru a asculta muzică sau a o interpreta, pentru a citi o carte pe malul unui mic lac, pentru a admira sculpturile de artă contemporană risipite prin verdeaţă sau, pur şi simplu, pentru a bea o cafea în totală relaxare.
Unde dormiţi
Conservatorium Hotel (şic). Cel mai elegant şi fermecător hotel din Amsterdam, inaugurat în mai 2011, lângă cea mai cunoscută stradă de shopping, Hoofstraat. Îmbină fascinaţia clădirii istorice (fostul Conservator din Amsterdam) cu designul contemporan îngrijit de unul dintre cei mai importanţi arhitecţi şi designeri de interioare italian, Piero Lissoni. Cu spa, baie turcească, piscină, saună şi o concepţie holistică despre sănătate. Info: Van Baerlestraat nr. 27, www.conservatoriumhotel.com
Ambassade (elegant). În poziţie minunată pe Herengracht, un hotel compus din zece case de secol XVII cu camere mobilate tradiţional şi elegant. Frecventat de romancieri şi literaţi ca John Le Caree şi Umberto Ecco. Info: Herengracht nr. 347, tel. 020 5550222, www.ambassade-hotel.nl
Canal House Hotel (design). Boutique hotel inovator al Curious Group pe Keizersgracht. Alături de casa Annei Frank, hotelul place datorită contrastului original între istoria veche a celor trei reşedinţe care îl compun şi designul modern al celor 23 de camere realizate în tonuri de negru, purpuriu, cenuşiu şi arămiu. Info: Keizersgracht nr. 148-152, tel. 020 6225182 www.canalhouse.nl
Unde mâncaţi
La Rive (cu stele). Cel mai bun restaurant din oraş, cu vedere splendidă spre râul Amstel. Şi-a câştigat cele două stele Michelin pentru serviciul şi prezentarea impecabile, pentru vinuri şi pentru bucătăria minunată a chef Roger Rassin. Info: Professor Tulpplein nr. 1, Amstel.
Intercontinental Amsterdam Hotel, tel. 0205203264, www.restaurantlarive.nl.
Brasserie Harkema (francez). Anterior o fabrică de tutun, astăzi este un local cu design original ce oferă vinuri bune şi o bucătărie deschisă până la ora unu noaptea. Acesta serveşte feluri clasice franţuzeşti la preţuri acceptabile. Info: Nes nr. 67, tel. 020 4282222, www.brasserieharkema.nl.
Nomads (etnic). Restaurant libanez potrivit atât pentru o gustare cât şi pentru o cină. Interioare calde şi exotice cu fundal de melodii orientale. Info: Rozengracht nr. 733-/, tel. 020 3446401, www.nomads.nl.
Nightlife
Piața NIEUW MARKT. Un templu pentru iubitorii de bere olandeză, care pot alege din 350 de sortimente la sticlă sau la halbă. Info: Herengracht nr. 90, tel. 020 4212057, www.arendsnest.nl
MiNiBAR. Un local paradox, un wine-bar unde te serveşti singur. Fiecare client primeşte cheia unui frigider personal (la alegere între un frigider cu bere, unul cu vinuri spumante şi unul mixt) şi e liber să se servească toată seara. Info: Prinsengracht nr. 478, tel. 020 4221935, www.minibaronline.com
Paradis. Într-o fostă biserică, este printre cele mai bune localuri cu muzică live din oraş. Programul cuprinde de la muzică de dans la jazz, rock, pop şi rap. Info: Weteringschans nr. 6-8, tel. 020 6264521, www.paradiso.nl.
Pentru toate celelalte informaţii: Centraal Station, tel. 09004004040, www.amsterdamtourist.nl, www.holland.com
Shopping în târg
Probabil nu există în lume o altă metropolă cu mai multe târguri în aer liber sau parţial acoperite risipite prin diferitele cartiere ale oraşului. Cel mai mare este Cuypmarkt, activ încă din 1904, în centrul multietnicului şi coloratului cartier De Pip, locuit de imigranţi, artişti, studenţi şi tinere cupluri (luni-sâmbătă, 9-17).
Găsiţi cam de toate – haine, accesorii, încălţăminte, produse alimentare – şi stroopwafel, biscuiţi cu scorţişoară caramelizată, pe care nu trebuie să-i rataţi.
De-a lungul pitorescului canal Singel, între piaţa Koningsplein şi piaţa Muntplein, se înşiră tarabele celebrului târg de flori Bloemenmarkt (luni-sâmbătă 9-17.30, duminică 11-17.30), unele aranjate în bărci mari plutitoare, printre cele mai fotografiate peisaje din Amsterdam.
Prezintă o mare varietate de fiori proaspete, bulbi, plante în ghiveci cum sunt muşcatele olandeze şi rarii chiparoşi de apartament. Cele mai vândute sunt întotdeauna lalelele.
Intrigant şi fascinant este pe urmă Looiersmarkt, târgul acoperit de antichităţi şi obiecte de colec¬ţie, deschis într-un vechi depozit din Elandsgracht nr. 709 (luni-sâmbătă 11-17). Preţurile sunt destul de mari, însă e posibil să încheiaţi şi vreo afacere bună.
La Waterlooplein, celebrul târg de vechituri din Amsterdam, se vând numai lucruri uzate. Se gasesc haine retro, artizanat, electronică şi bijuterii, cărţi vechi, discuri de vinii, cărţi poştale din anii 1920, până şi costume de teatru (luni-sâmbătă 9-17).
În cele din urmă, pentru bibliofili şi iubitori de artă, micul Târg al artiştilor şi cărţilor Spui, unde, în piaţeta cu acelaşi nume (pe dreapta aproape în capătul Kalverstraat, coborând din piaţa Dam), în fiecare săptămână au loc două târguri deosebite: vinerea cel al cărţilor (pentru cei care sunt în căutarea unor volume de mâna a doua şi a unor tipărituri vechi). Duminica, artişti din toată lumea expun şi-şi vând operele (vineri cărţi şi duminica artă de la 9 la 16).
National Geographic, 52 de weekenduri de vis, Elena Luraghi şi Cinzia Rando, Editura Litera
Jurnal Spiritual
