(1947)
Doamne, sfântul Tău cuvânt
Este, pe acest pământ,
Aluat pe care-l pui
În făina gândului
Să îl faci ca să dospească
Dospitura cea cerească.
Tu care toate le poţi,
Pentru toate, pentru toţi,
Pune-n mine aluat,
Să-l dospesc neîncetat
Şi cuvântul Tău cel Sfânt
În covată să-l frământ.
Şi-n cuptorul cel de foc
Al durerilor să-l coc,
Şi să fac sfinte prescuri
Pentru cuminecături.
“Poezii”, Zorica Laţcu Teodosia – Maica Teodosia
