10 principii de nutriţie demitizate

0
310

Este ușor să crezi în ceva ce mulți oameni continua să afirme a fi adevărat – mai ales atunci când cei mai mulţi dintre noi nu suntem experți în domeniu. Având în vedere cantitatea copleșitoare de informaţii eronate ce plutesc în jurul nostru despre alimentaţia sănătoasă, nu vă condamn dacă ați fost păcăliți de una, două sau poate mai multe dintre aceste mituri de nutriţie care par nemuritoare.

 1. “Super-alimentele” sunt  mai bune decât alte alimente sănătoase

alimenteAmericanii sunt înnebuniţi după soluții magice – fie că sunt sub formă de produse farmaceutice, diete capricioase, proceduri medicale sau chiar alimente. Și oamenii care se ocupa de comercializarea alimentelor sunt perfect conștienți de acest lucru, de aici, probabil şi denumirea de “super-alimente”.

Nici o agenție federală sau organizație de alimentaţie publicǎ nu a definit termenul de “super-aliment”.

Utilizarea sa pe ambalaje și spoturi publicitare este complet nereglementatǎ. Asociaţia Americană a Dieteticienilor afirmă că există trei probleme majore pe care le impune “Super-alimentul”:

– Nu existǎ diferenţe în etichetarea “super-alimentelor” bogate în nutrienţi din cauza aditivilor adăugaţi în timpul precesǎrii, față de alimentele care sunt bogate în substanţe nutritive naturale;

– Uneori, aceste așa-numite super-alimente pot conţine zahăr, grăsimi saturate sau de sodiu;

– Unele alimente pot conţine o cantitate uriaşă de nutrienți, dar pe care organismul s-ar putea să nu le metabolizeze complet.

Decât risipă de bani aruncaţi pe “super-alimente”, AAD  recomandǎ consumul de “super-diete” urmând sfaturi dietetice pentru dieta de zi cu zi. Strugurii, cireșele, afinele și vinul oferă cantitatea necesară de antioxidanţi.

2. Avem zilnic nevoie să luăm multivitamine pentru a fi sănătoşi

2Știm cu toții cǎ vitaminele şi mineralele sunt benefice, iar mulți oameni sunt convinși că este necesar să ia multivitamine zilnic ca să se asigure că primesc suficiente substanţe nutritive pentru sănătatea corpului lor. Dar s-ar putea să nu fie cazul. Un articol din Psychology Today (Psihologia Azi) explică, în urma studiilor efectuate că există foarte puţine beneficii ale suplimentelor de  multivitamine/minerale luate zilnic. Dacă nu îmbunătăţesc longevitatea, atunci reduc riscul de boli de inimă sau cancer, sau îmbunătățesc memoria sau alte funcţii cognitive.

De fapt, două studii emise anul trecut au arătat că dozele mari de vitamine și suplimente pot fi chiar dăunătoare pentru sănătate. Un studiu a menţionat combinaţia între multivitamine și  suplimente cu un risc crescut de deces (cu excepția asocierii cu calciu), iar celălalt studiu a arătat un risc crescut de cancer la bărbaţii care au luat suplimente cu vitamina E, suplimente de seleniu sau ambele.

În timp ce unele persoane au nevoie de anumite suplimente din cauza deficiențelor asociate cu alte probleme de sănătate, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor a declarat pe site-ul său că majoritatea oamenilor pot primi, în general toate vitamine necesare din dieta lor. În loc să cheltuim banii pe un flacon de pastile lunar, mai bine mergem la piață și cumpărăm produse sănătoase şi hrănitoare.

3. Gălbenușul de ou ridicǎ nivelul colesterolului din sânge și crește riscul de boli cardiace 

3Oul a suferit mult timp de o reputație proastă pentru creșterea riscului de boli de inimă, precum și creșterea nivelului de colesterol. Este adevărat că ouăle sunt bogate în colesterol – un ou de mărime medie conţine aproximativ 212 mg. Dar este un mit faptul că el crește în mod semnificativ nivelul colesterolului din sânge, deoarece, pentru majoritatea oamenilor, doar o cantitate mică de grăsime dintr-un aliment trece în sânge. Grăsimile saturate produc mult mai multe dezechilibre ale colesterolului decât o omletă mâncată ocazional.

În ceea ce privește bolile de inimă, este important de remarcat că doar în cazul diabeticilor, consumul moderat de ouă poate afecta sănătatea inimii. Cercetările au arătat că la persoanele sănătoase consumul unui ou pe zi nu creşte riscul bolilor cardiace.

4. Carnea roşie duce la creşterea colesterolului şi a bolilor de inimă

4Mulți oameni consumǎ rar carne roşie de vită, deoarece ei cred că ridică nivelul de LDL, colesterol “rău”, crescând astfel şi riscul îmbolnăvirii de inimă. Dacă într-adevăr mănânci doar coaste şi carne grasă de vită, atunci arterele tale vor fi afectate.

Dintr-un studiu descoperit recent, contrar mentalităţii populare, carnea roşie, slabă poate fi introdusă în dieta sănătoasă fără colesterol. Chiar dacă este slabă, carnea trebuie consumată cu moderație – aproximativ 100 g pe zi.

5. Trebuie să bem opt pahare de apă pe zi 

5Un mit de nutriție, pe care societatea zilelor noastre pare să nu-l dărâme, este că organismul uman necesită opt pahare de apă pe zi pentru a fi sănătos şi hidratat. Heinz Valtin, un profesor pensionat de fiziologie de la Institutul Medical Dartmouth, a declarat pentru revista americană Scientific că teoria pur și simplu nu este adevăratǎ și se aplică doar în cazul persoanelor care suferă de pietre la rinichi sau sunt predispuşi la infecţii ale tractului urinar.

Un pahar de apă curată, limpede nu este singura modalitate de a te hidrata. Corpul nostu obţine cantităţi considerabile de H2O şi din alimente, inclusiv din fructe și legume, precum și din alte băuturi, cum ar fi cafea, ceai, lapte, sifon și suc. În 2004, Institutul pentru Alimentație și Nutriție, inițial responsabil pentru mitul celor opt pahare de lichide pe zi, a revizuit problema și a afirmat că “marea majoritate a oamenilor sănătoşi răspunde în mod adecvat nevoilor lor zilnice de hidratare, lăsând setea să-i ghideze”.

 6. Vinul roşu este singura băuturǎ alcoolizată cu beneficii asupra sănătăţii

6Atât un Chardonnay, cât şi un Pinot Noir aduc beneficii nutriţionale. Prea multă bere vă umflǎ burta, dar băutǎ cu moderaţie, berea vă poate furniza acid folic, fier, niacinǎ, siliciu, fibre, riboflavinǎ şi antioxidanţi,  plus complex de vitamina B şi folati, care nu se regăsesc în vin. În plus, consumul de bere are efecte pozitive asupra oaselor, a sănătăţii mintale și a inimii; în prevenirea cheagurilor de sânge; prevenirea diabetului zaharat; și în longevitate.

Iar dacă preferi un revitalizant pahar de vin alb, rece, în timpul verii, nu ești neapărat lipsit de beneficii pentru sănătate. Părerile sunt împărţite: unii au arătat că vinul roşu conţine cantităţi mai mari de resveratrol, flavonoide, antioxidanţi şi taninuri, decât vin alb, dar un articol din New York Times a concluzionat că nu există suficiente studii că vinul roșu aduce mai multe rezultate pozitive.

7. Legumele crude sunt mai sănătoase decât cele fierte

7Cei care susţin cu vehemenţă alimentaţia crudă pretind că prin fierbere legumele pierd sǎruri esenţiale. Adevărul este că, în timp ce legumele gătite îşi distrug vitamina C, aceasta poate avea efectul opus pentru alte vitamine. De exemplu, roşiile preparate îşi dublează cantitatea de licopen – un antioxidant pe care hrana crudă o conţine în cantităţi mici, potrivit unui studiu din 2008. În conformitate cu Asociaţia Americană Ştiinţifică, morcovii fierţi, spanacul, ciupercile, sparanghelul, varza, ardeii graşi și alte legume fierte conţin, de asemenea, mai mulţi antioxidanţi – cum ar fi carotenoizi şi acidul ferulic – decât echivalentele lor crude.

Cealaltă părere, pe care probabil ați auzit-o este că alimentele crude îşi păstreazǎ enzimele specifice, care sunt esențiale pentru digestie; şi care, sunt distruse prin fierbere. “Aceste enzime sunt produse pentru supraviețuirea plantelor”, a afirmat Brenda Davis – dietetician autorizat şi co-autor al studiului “Să devii vegetarian. Ghid esenţial în dieta raw-veganǎ”. “Pentru sănătatea oamenilor, acestea nu sunt esențiale”, a mai spus ea, citând.

8. Unele alimente (cum ar fi ţelina) au “0 calorii”

8Şi recunoaștem. În facultate mâncam tone de unt de arahide pe batonaşe de ţelinǎ, sperând ca într-un anume fel legumele vor reduce cantitatea de calorii din delicioasele bomboane Skippy. Deși nu toată lumea crede în mitul  caloriilor negative, majoritatea oamenilor au auzit de acest concept magic prin care, organismul arde mai multe calorii prin digerarea unui anumit aliment, decât prin ce acumulează din el. Ţelina conţine în cea mai mare parte apă și fibre.

Adevărul este că, deşi există alimentul cu “0 calorii”, număr negativ de calorii este atât de mic, încât pur și simplu nu s-ar face o diferenţă. Ca organismul să poată digera şi procesa mâncarea are nevoie de un procent foarte mic de calorii. Alimentele cu “0 calorii”, aşa cum se consideră a avea ţelina, salata verde, roşiile, morcovii, castraveții, conopida și dovlecelul – se pare că sunt sănătoase în dietǎ, dar mâncându-le nu se ard calorii.

9. Mâncatul după ora 20 determinǎ creşterea în greutate

9Mitul “mănânci târziu, te îngraşi”, datează din totdeauna, și o mulțime de oameni continuǎ să nu mai mănânce după ora 20 de teamă să nu-şi compromită dieta. Se pare totuşi ca organismul nostru  nu ţine seama dacă este 8 dimineaţa, prânz sau miezul nopții; el digerǎ alimentele în același mod și absoarbe aceeași cantitate de calorii din acele alimente. Aşa cum explică Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, “Nu ora afectează modul în care organismul nostru arde caloriile. Numărul total de calorii pe care le mâncǎm și cantitatea de calorii arse în decurs de 24 de ore sunt cele care ne modificǎ greutatea”.

Acestea fiind spuse, există un fenomen neobișnuit asociat cu mâncatul târziu, care ne poate afecta greutatea: studii publicate în Jurnalul de Nutriţie sugerează că alimentele consumate seara au tendinţa să fie mai puţin săţioase decât atunci când sunt consumate în alte momente ale zilei. Din acest motiv, avem tendinţa să mâncăm mai mult atunci când mâncam mai târziu.

În concluzie, dacă vrei o gustare noaptea târziu sau preferi să iei cina mai spre seară, nu ezita să o faci – atâta timp cât nu ţi-ai consumat deja porţia zilnică recomandată de calorii.

10. Siropul de porumb bogat în fructozǎ este mai nociv decât zahărul

10Siropul de porumb bogat în fructozǎ este  unul dintre cele mai nocive alimente din industria alimentelor procesate, din cauza asocierii sale cu obezitatea. Un îndulcitor făcut din porumb – este mai dulce și mai ieftin decât zaharoza, de aceea îl găsim în multe băuturi răcoritoare nedietetice, cereale, bomboane și dulciuri, condimente, produse de patiserie, sosuri pentru salate și în alte produse alimentare.

Dr. David Katz de la Universitatea Yale este de părere că principala problemă este consumul de prea multe alimente dulci – indiferent dacă ele conțin sirop de porumb bogat în fructoză sau zahăr pur. “Deși există dezbateri legitimate cu privire la importanța diferențelor în metabolismul fructozei pure și a zahărului de masă, sau zaharozei, nu există nici un motiv bun ca să facem diferenţa între siropul de porumb bogat în fructozǎ  şi zahărul de masă.”

Agenţia pentru Alimente şi Medicamente a respins cererea Asociaţiei rafinăriilor de porumb pentru redenumirea îndulcitorului, ”zahăr din porumb”, din cauza formei sale de sirop; Agenţia pentru Alimente şi Medicamente a spus că definește zahărul ca fiind un aliment solid, uscat și cristalizat, şi nu un sirop; şi, de asemenea, a spus că în 2008 “nu am avut obiecții cu privire la utilizarea termenului “natural” pe un produs care conține îndulcitori din porumb procesat prin fabricație”.

În ultimul deceniu, când obezitatea a luat amploare, experţii au arătat cu degetul spre acest îndulcitor, pe care americanii l-au consumat din ce în ce mai mult.

Ei au emis teoria că organismul nostru metabolizează diferit îndulcitorii faţǎ de alte forme de zahăr și astfel a crescul riscul de obezitate şi de diabet de tip 2. Cu toate acestea, cei mai mulţi experţi considerǎ acum cǎ îndulcitorul din porumb nu este diferit de alte forme de zahăr și dau vina pe controversa asupra faptului că se adaugǎ prea mult zahăr, în general, în alimente, în același timp, cu introducerea pe piaţă a acestui edulcolant din sirop de porumb.

Sursa: hellawella.com

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here