Alimente pentru o viață sănătoasă – CASTRAVETE

0
98
Translate in

castravete

Note de primăvară…

De ceva vreme, unele anotimpuri, primăvara și toamna, sunt doar cu numele. Se pare că zilele cu temperaturi moderate nu sunt foarte multe, din iarnă pășim aproape direct în vară și din vară în iarnă. Aceste diferențe mari creează disconfort, iar fluctuațiile afectează negativ metabolismul. De la boli cardiovasculare care se agravează, până la apariția problemelor pulmonare și neurologice, schimbările climatice afectează organismele cu sistem imunitar slăbit, dar nu numai. Putem ajuta organismul cu substanțe care să-l fortifice, care se găsesc în alimente și plante medicinale, dar și cu un aport suplimentar de vitamine, în special dacă traversăm o perioadă de efort intens. Și pentru că zilele caniculare sunt foarte aproape, este bine să știm să ne hidratăm corespunzător și care sunt simptomele care arată faptul că în corpul tău este nevoie de apă. La naștere, suntem alcătuiți din 75% apă, iar la maturitate apa constituie 55-60% din masa noastră corporală. Nevoia de hidratare este simțită adeseori, dat fiind faptul că doar pentru procesul de respirație organismul nostru consumă peste 200 ml de apă. Prin transpirație pierdem atât apă, cât și electroliți, iar semnalul de alarmă al deshidratării este dat de senzația de sete și de buzele și limba uscate. Dacă nu luăm măsuri (un pahar cu apă, cel mai la îndemână remediu), vom începe să devenim apatici, vom resimți lipsă de vlagă, de energie, o stare de nervozitate, stres și, inclusiv, crampe musculare. O apă cu săruri minerale de calciu, sodiu, magneziu echilibrează ideal aceste pierderi ce au loc prin transpirație și ajută organismul în activitatea intestinală prin conținutul ei de ioni de bicarbonat. Pe lângă faptul că neutralizează acizii și are efect alcalin, apa bogată în bicarbonat este indicată pentru impactul pozitiv în drenajul biliar, pentru ameliorarea infecțiilor tractului urinar, pentru problemele articulare. Apa controlează nivelul de colesterol, este antiseptică, controlează nivelul acidului lactic, echilibrează pH-ul sanguin. Apa ne hidratează și ne menține sănătoși, este singura băutură care îți potolește setea. Poate și un ceai neîndulcit. Celelalte răcoritoare îți alimentează setea, nu zic că nu te hidratează, dar sporesc senzația de sete. Totuși, din fericire, mai există și alte opțiuni de hidratare, plante alimentare, foarte indicate în perioade cu temperaturi ridicate, alături de apă sau ca o alternativă a acesteia. Una dintre ele este castravetele, care conține 96,8% apă.

„De la lume adunate și iarăși la lume date”

Plantă legumicolă provenită din India, castravetele este o viță târâtoare de 1,5-2 m lungime, care crește agățându-se de obiecte speciale și se susține de acestea cu ajutorul cârceilor. Are frunze mari și fructe cilindrice, cu margini rotunjite, care cresc de regulă până la 10 cm, dar pot atinge și lungimi mai mare, de 60 cm. Fructul de castravete are întrebuințări în industria alimentară și cea cosmetică, el fiind utilizat crud, murat sau marinat, în salate, supe și garnituri, respectiv, creme, loțiuni, geluri de duș, măști pentru ten, deodorante. Castravetele conține vitamine din complexul B, PP, vitamina C. Este bogat în caroten, enzime, săruri minerale (calciu, potasiu, magneziu, fosfor, fier, zinc, siliciu. Aceste substanțe chimice prezente în castravete au rolul de a neutraliza compușii acizi ce intră în organism o dată cu ingerarea altor alimente cu conținut mare de grăsimi, facilitând asimilarea proteinelor, glucidelor, lipidelor, ajutând la stimularea secreției gastrice, la menținerea reacției alcaline a sângelui și la stimularea acțiunii fermenților. Castravetele stimulează apetitul, este un bun diuretic, depurativ și laxativ. Acest fruct conține hormoni vegetali, care ajută la buna funcționare a prostatei și stimulează producerea insulinei de către pancreas (coaja este recomandată). Datorită conținutului de fibre alimentare și săruri minerale de potasiu și magneziu, castravetele îmbunătățește circulația sanguină, reglează prin micșorare tensiunea arterială, elimină colesterolul rău, asigură o bună asimilare a vitaminei B2. Este indicat celor ce urmează cure de slăbire și persoanelor cu retenție de apă și picioare umflate. Planta ajută la prevenirea depunerii acidului uric în țesuturi, fiind indicată în caz de gută, reumatism, intoxicații. Castravetele conține apa cea mai pură și extrem de puține calorii.

Pentru că vor veni zile foarte călduroase, trebuie să știți că durerile de cap cauzate de căldură sau insolație pot fi stopate cu ajutorul castravetelui. Puteți mânca întregul fruct ca atare sau puteți prepara un suc, în care să adăugați puțină zeamă de lămâie. Bunica mea decupa capătul și îl lipea în mijlocul frunții, cred că este o reminiscență indiană, în loc de Bindi. Ea spunea că acea bucată de castravete absoarbe durerea, dar pe mine mă amuza foarte tare să o văd „împodobită” astfel… Sucul de castraveți are acțiune favorabilă asupra stomacului, a rinichilor, a vezicii biliare, a ficatului, fiind folosit în caz de ulcer, hiperaciditate, colici. Pentru efecte optime în eliminarea pietrelor la rinichi se poate urma o cură fără proteine animale, bazată pe o alimentație naturistă în care să includeți consumul unei cantități de 600 ml de suc de castravete cu morcovi și ridiche neagră, cu adaos de miere. Înainte de a începe un astfel de regim consultați un nutriționist care vă cunoaște istoricul alimentar și vă poate stabili exact dozajul. Pentru afecțiuni reumatismale este indicat un suc din morcovi și castraveți. Sărurile minerale din castravete îi conferă acestuia multiple utilizări cosmetice, de la preparate simple împotriva creșterii părului, un suc din castravete, salată verde, spanac și morcov, până la produse de îngrijire pentru ten și corp cu ingrediente naturale. Decoctul din semințe de castraveți este benefic pentru organismul atacat de răceală sau gripă, calmând tusea și favorizând și ușurând expectorația, pentru că, după cum se știe, nu numai în sezonul rece sunt astfel de probleme. Extern, ameliorează efectul nociv și dureros al arsurilor solare.

Istorie și tradiții…

Castravetele a fost cultivat de cel puțin 3000 de ani, consumarea acestuia fiind menționată în Vechiul Testament, Numeri 11: „Străinii, dintre ei, începură să-și arate poftele și ședeau cu ei și fii lui Israel și plângeau, zicând: <Cine ne va hrăni cu carne? Căci ne aducem aminte de peștele pe care îl mâncam în Egipt în dar, de castraveți și de pepeni, de ceapă, de praz și de usturoi…>” Pentru că împăratului roman Tiberius îi plăceau foarte mult castraveții, a fost dezvoltat un sistem artificial asemănător serelor de astăzi pentru ca acesta să dispună oricând de fructele și legumele sale favorite. În textele vechi, se menționează utilizarea castravetelui contra mușcăturilor de scorpion și pentru alungarea șoarecilor ce se aciuau în hambarele cu cereale. Tradițional, castravetele era consumat pentru îmbunătățirea vederii. Castravetele a stat însă la baza unui scandal care s-a stârnit în Anglia secolului al XVII-lea, când un număr de reviste cu profil medical a dus o campanie împotriva verdețurilor care, susțineau specialiștii, erau responsabile de un număr mare de îmbolnăviri și, ca atare, consumarea acestora de către copii nu ar trebui permisă.
Ideea de a nu face excese și combinații nepotrivite se menține și astăzi, de exemplu, este bine să nu asociați castravetele cu iaurt.
Sănătate vă doresc! Doamne ajută!

Mihaela Mușetescu