Alimentaţia în Postul Păresimilor

0
202
Alimentaţia în Postul PăresimilorPostul Păresimilor ţine şase săptămâni, la care se adaugă a şaptea. Săptămâna Patimilor. percepută ca făcând parte din Postul Mare, pentru că îl continuă.

Postul Mare este situat la începutul primăverii, când încep muncile în câmp şi în grădini. În prima parte din post se face mâncare din rezerva de iarnă: cartofii din beciuri, legume uscate, păstrate în pod, murături. în a doua parte a postului încep să fie folosite verdeţuri din grădină sau de pe câmp, din pădure: urzici, ştevie, leurdă, măcriş, untişor etc.

Mâncarea din Postul Mare era foarte simplă, iar mesele zilnice mal puţine decât de obicei. Alimentele erau prelucrate destul de sumar. Pâinea din această perioadă este mălaiul sau mămăliga. Se coceau câte 5-7 mălaie pentru o perioadă de o săptămână. Mălaiele se şi împrumutau între vecini. Alimentaţia din Postul Mare poate fi un exemplu de alimentaţie pentru vegetarieni si vegani, întrucât dă formule alimentare exclusiv vegetale pentru o perioadă de şapte săptămâni.

Pentru populaţia din aceste patru judeţe felul întâi al mesei, sorghituro, nu poate lipsi. în judeţul Suceava ca fel întâi se consumă supă sau borş, iar în celelalte trei judeţe borşul era nelipsit ca fel principal. În comunităţile rurale se mănâncă des borş, la cele trei mese din zi. De fapt, prima masă din zi este la fel de consistentă precum prânzul.

Uleiul folosit la mâncare era obţinut, prin presare la rece, din miez de nucă, dovleac, seminţe de cânepă sau floarea soarelui.

Era un ulei foarte gras. Ca substanţă grasă se mai folcsea la mâncăruri julfa, din seminţe de cânepă. Ea se combina cu varză murată sau crupe fierte şi constituia un fel de mâncare specific Postului Mare.

În această perioadă seminţele se consumau ca feluri de mâncare: seminţe de cânepă, coapte în rolă, miez de nuci, coapte în coajă, pe plită sau în rolă. Feliile de dovleac (bostan), coapte în spuză sau fierte în ceaun, şi unele afumate, simple sau în fierturi, merele coapte constituiau feluri de mâncare şi se consumau simple sau anturate de pâine, mălai sau mămăligă.

Melcii (colbecii), scoicile şi racii sunt consideraţi de post pentru că nu au sânge şi se mănâncă în post.

Pâinea cotidiană din această perioadă este mălaiul şi mămăliga.

Pâinea rituală este colacul, folosit la pomenirea morţilor, în sâmbetele din Postul Mare. Colacul anturează coliva de grâu şi apaosul (apaosul – vinul de pomenire).

Un alt aliment ritual, în această perioadă, este coliva de grâu, cu care se face pomenirea morţilor. Este un aliment cu o simbolistică şi cu o istorie aparte şi comportă anumite semnificaţii cultuale, fiind asimilat practicii populare. Coliva se face din grâu bătut în chiuă, apoi fiert în ceaun sau în vas de lut. Se îndulceşte cu zahăr. Uneori se aromează şi se amestscă cu miez de nucă pisat. Este aliment dedicat pomenirii morţilor şi se foloseşte până la Paşti, după care este înlocuit de pască.

Sfinţii constituie un aliment ritual dedicat unei sărbători: Sfinţii 40 de Mucenici. Ei constituie un tip specific de colaci, în formă antropomorfă (8), ce se coc, după care se ung cu miere şi se dau prin miez de nucă pisat.

Valorificarea gastronomiei tradiţionale ca factor strategic în promovarea turismului cultural în Nord Estul României finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here