Îndrumări pentru o alimentație bazată pe crudități

IMG_80872941939544Cheia unei vieţi sănătoase stă în consumul de crudităţi

Organismul duce lipsă de fier, de calciu, de magneziu, şi de multe altele. De aici oboseala,surescitarea, şi toate celelalte boli. Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult mai bine cu crudităţi . Seminţele de floarea-soarelui, de dovleac şi, în general, nucile, de pildă, sunt purtătoare de albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carne fiartă, care şi-a pierdut valoarea nutritivă. Datorită componentelor metabolice esenţiale, carnea te poate pune pe picioare pe moment, dar oboseala reaparecurând şi consumatorul de carne este înşelat.

Importanţa crudităţilor

Ȋn cazul crudităţilor este important ca toate mâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite. Ideal este ca alimentele crude să provină din propria grădină sau dintr-o cultură biologică. Şi totuşi, legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum valoroase dacă nu le fierbem. Ca alternativă, nu trebuie niciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase”. Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe timpul iernii, congelarea s-a dovedit cea mai bună metodă. Plantele se toacă şi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţe de plastic. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngroparea în nisip. Căpăţânile de zahăr împreună cu rădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi se păstrează pe balcon, în lădiţe.

Crudităţi la micul dejun

Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare. Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devreme şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun consistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei).

Cei care nu prestează o muncă grea şi care au pauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cu fructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu se mai simtă obosit, să mănânce un măr. Când nu doreşte să renunţe la tradiţionala „cafeluţă” poate bea cafea de cicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc de legume sau de fructe, înaintea micului dejun.

Prânzul

Un platou substanţial cu salate, ca şi un fel de mâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă de prânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţi şi completat de un desert. La prepararea salatei trebuie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentru frunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructul ei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclă roşie — salată de câmp — ciuperci.

Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare mai des o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumele posibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoare nutritivă, nu cantitativ).

În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem,ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei. La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă. Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante, zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă avem poftă de ceva special pregătim un frappe sau un cocteil din fructe proaspete sau din legume.

Cina

Pentru a avea un somn sănătos, masa de seară trebuie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine să mâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avem de ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulci sau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci.

”Hrana vie”, Ernest Gunter

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here