Ajutorul lui Dumnezeu

0
306

ajutor„Ascultat-am rugăciunea ta, văzut-am lacrimile tale.” (Isaia 38,5)

Domnul, în milostivirea Sa, i-a spus aceasta regelui Iezechia, care era bolnav, în pofida faptului că amărăciunea lui era pur pământească, chiar egoistă: lacrimile lui Iezechia se datorau doar fricii de moarte și dorinței de a trăi. Și totuși, Domnul i-a zis: Văzut-am lacrimile tale.

S-ar părea că o prăpastie întreagă desparte neputința omenească de măreția dumnezeiască. Atunci când plâng și sufăr sub apăsarea unei suferințe arzătoare, însă pur pământești, oare Domnul poate să-mi privească lacrimile cu milă? Înțelepciunea lumească spune că nu, dar Domnul, în milostivirea Sa nesecată, îmi dovedește că-mi vede lacrimile și le bagă în seamă. Și eu știu că spusele Lui sunt adevărate. Ajutorul omenesc este întotdeauna mărginit; oamenii nu pot nici măcar să cunoască și să pătrundă tot adâncul suferințelor și nevoilor fraților lor neputincioși, și chiar dacă ar putea să le înțeleagă n-ar avea nici mijloace, nici timp ca să-i ajute cu adevărat. Domnul însă, văzându-mi lacrimile și cunoscând pricina lor, Se îndură de toate nevoile mele și, din mare mila Sa, este gata să  mă ajute și să mă mângâie. Mângâierile Domnului sunt minunate și atotputernice. Ele nu satisfac întotdeauna dorința inimii, nu înlătură întotdeauna pricina lacrimilor, însă dau mult mai mult decât atât: împacă sufletul cu tot ce i-a fost trimis, îi dau omului puterea să renunțe de bunăvoie la toate lucrurile de care el duce lipsă. Mai mult decât atât, în valea plângerii suișuri în inima sa a pus, iar sufletul merge din putere în putere (Psalmi 83, 6-7),  preaslăvindu-L pe Dumnezeu până și pentru pătimiri, văzând în toate dragostea Lui. Apostolul Pavel ne cheamă să-I arătăm lui Dumnezeu toate dorințele și nevoile noastre, și asta nu neapărat ca să primim cele cerute, ci ca „pacea lui Dumnezeu”, care e trimisă întotdeauna ca răspuns la mărturisirile smerite ale sufletului, să umple toată ființa noastră. El vorbește de pacea lui Dumnezeu, care covârșește orice minte: nepătrunsă și neclintită, aceasta se pogoară doar de la Dumnezeu, și nu numai pentru o clipă, ci pentru a ne păzi  întru Hristos Iisus  inimile noastre îndurerate și gândurile noastre tulburate (Filipeni 4, 6-7).

„Fiecare zi, un dar al  lui Dumnezeu” – Ed. Cartea Ortodoxă

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here