Afecţiunile anotimpului rece, atunci când nu sunt tratate corespunzător, se pot transforma din sezoniere în permanente, cu complicaţii deloc de neglijat.
Rinita acută banală, numită şi guturai sau coriză, constă într-o serie de manifestări inflamatorii acute de la nivelul mucoasei nazale. Ele apar ca urmare a unor infecţii virale.
Principalii viruşi care o determină sunt: parainfluenza, adenovirusuri, enterovirusuri, coronavirusuri, virusul sincitial respirator, etc.
Transmiterea se face prin salivă, prin contact direct şi aerogen, iar infecţia rămâne localizată în mucoasa naso-faringiană, producând distrugeri celulare ce favorizează apoi suprainfecţia bacteriană.
Factorii predispozanţi pentru guturai sunt: frigul, poluarea atmosferică, expunerea în medii aglomerate, tabagismul, malnutriţia şi stările de imunodepresie.
Boala evoluează în mai multe faze: în prima etapă apar frisoanele, cefaleea, astenia, inapetenţa şi senzaţia de uscăciune şi arsură la nivelul nasului şi faringelui. După câteva ore, apare faza catarală (de invazie) caracterizată de apariţia unei secreţii nazale apoase, obstrucţie nazală şi agravarea semnelor generale descrise anterior.
Urmează o fază mucoasă sau mucopurulentă (cu îngroşarea secreţiei nazale), în care semnele generale se ameliorează, dar se accentuează cele locale. Vindecarea are loc, de regulă, într-o săptămână, dacă nu se instalează o suprainfecţie bacteriană.
Tratamentul este unul simptomatic şi constă în toaletarea corectă a nasului cu ser fiziologic sau apă de mare, administrarea de antiinflamatori şi vasoconstrictoare nazale, antialgice şi vitaminoterapie.
Pacientul trebuie să se hidrateze corespunzător şi să evite expunerea la frig, umezeală şi medii toxice. Dacă se instalează suprainfecţia bacteriană, caracterizată de febră şi urmată de o agravare a stării generale, se impune de urgenţă controlul medical. Numai doctorul specialist sau medicul de familie pot prescrie un tratament corespunzător, posibil cu administrare de antibiotice.
Netratată, această afecţiune banală se poate complica, determinând apariţia de rinosinuzite acute maxilare, frontale sau etmoidale, otite medii acute (catarale sau supurative), precum şi amigdalite sau faringite.
Infecţiile virale respiratorii joacă un rol important în apariţia otitelor, de aceea este importantă prevenirea instalării acestora. Prevenţia se realizează prin tratamentul corespunzător al infecţiilor virale şi bacteriene rino-faringo-amigdaliene sau prin administrarea de antiinflamatorii şi vasoconstrictoare locale nazale.
Adeseori, medicul prescrie administrarea unor anti-histaminice, antialgice, antipiretice, iar în faza supurativă a otitei, antibiotice. Durata tratamentului este de 8-10 zile.
Atenţie! Otita acută netratată corespunzător se poate transforma într-o otită cronică. Practic, pacientul poate suferi repercursiuni, precum: scăderea auzului, repetate infecţii locale, mastoidită, infecţii cerebrale, infecţii locale.
O altă complicaţie a rinitei acute netratate este sinuzita rinogenă, cel mai frecvent maxilară. Punctul de plecare este cel nazal, inflamaţia mucoasei nazale determinând apoi o serie de modificări în lanţ. Tratamentul constă în administrarea picăturilor decongestionante nazale, antialgice, antipiretice şi antibiotice.
În cazurile purulente severe, se poate recurge la puncţii evacuatorii sinuzal. Important în evitarea tuturor afecţiunilor descrise mai sus este tratamentul profilactic, care constă în măsuri preventive colective: igienă locală riguroasă, dar mai ales eliminarea factorilor favorizanţi – tratarea chirurgicală a obstrucţiei nazale, evitarea surmenajului, alimentaţie echilibrată caloric, hidratare corespunzătoare, evitarea consumului de tutun şi expunerea la fumatul pasiv.
Dr. ELENA OSIAC – Medic specialist ORL, Clinica Neolife, Bucureşti
Din revista Dona Info nr. 54
