Zâmbetul larg al unei conștiințe curate

0
156

Maicii DomnuluiAdormirea Maicii Domnului – Mare praznic al creștinilor – Ziua când florile puse la icoana Fecioarei Maria capătă puteri tămăduitoare – Tradiția spune că astăzi se adună ultimele plante de leac

„15 AUGUST – Adormirea Slăvitei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria

Icoana Adormirii Maicii Domnului

Pentru a înțelege Adormirea Maicii Domnului este de mare ajutor să cercetăm icoana praznicului. Vedem în ea trupul Maicii Domnului așezat în poziție înclinată, spre a sugera moartea. Deasupra ei, înconjurat de lumină, stă Domnul Iisus înconjurat de îngeri și ținând în mâini sufletul Maicii Sale, înfățișat ca un prunc în scutece, spre a sugera nașterea ei prin moarte întru viață veșnică. La dreapta, lângă capul Fecioarei, stă Petru care plânge și cădelnițează. La stânga stă Pavel, iar de fiecare parte a patului se pot vedea ceilalți Apostoli plângând. În unele icoane ale Adormirii Maicii Domnului se vede un mic personaj păgân ce încearcă să răstoarne catafalcul Fecioarei. Un înger vine să-l lovească. Este vorba de controversa rezolvată la Sinodul din Efes, și anume dacă Maica Domnului este născătoarea omului Hristos (Hristotokos) sau Născătoare de Dumnezeu (Theotokos).

Icoana arată biruința Ortodoxiei. Îngerul ce lovește personajul întărește învățătura Bisericii potrivit căreia Maria este Theotokos, adică Născătoarea Dumnezeului-om Iisus.
Această icoană minunată se poate folosi spre a explica moartea. Când murim, trupul adoarme în Domnul și e dus la cimitir, unde se va odihni. Sufletul e luat la ceruri de Hristos, iar la a Doua Sa Venire El va învia trupul și-l va uni din nou cu sufletul. Astfel vom fi pururea cu Domnul.

Irmos

Biruiescu-se hotarele firii întru tine, Fecioară Curată, că nașterea feciorește și moartea arvunează viață. Ceea ce ești după naștere Fecioară și după moarte vie, mântuiești pururea, Născătoare de Dumnezeu, moștenirea ta.

Cuvânt de la Sfinții Părinți

‘ Sufletele creștinilor se duc într-un loc nevăzut, gătit lor mai înainte de Dumnezeu și acolo rămân până la învierea cea de obște… Mai apoi, primind trupuri și sculându-se iarăși desăvârșit, precum Domnul S-a sculat, veni-vor și ei întru vederea lui Dumnezeu.’ – Sfântul Irineu”
„Vitamine duhovnicești pentru întărirea sufletului – Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc”, Editura Sophia, Cartea Ortodoxă

Răbdare, încredere, speranță

Apostolul Pavel vorbește despre „răbdarea speranței”, considerând că aceasta este forma de manifestare cea mai subtilă a speranței. A nădăjdui și a aștepta plin de încredere ca totul să se întâmple cum Dumnezeu a promis, prin prezența, vocea și mesajul unicului Său Fiu, înseamnă un act de adevărată credință. Copilul nu stă să judece mesajul primit de la adult, de aceea este și fericit. În mintea și lumea lui nu concepe că o persoană poate pleca pentru totdeauna și crede sincer în viața veșnică. Noi, adulții, întoarcem faptele pe toate părțile, suntem sceptici, avem impresia că deținem adevărul, iar optimismul nostru este, foarte des, aproape de zero. Stăm în cumpănă, vrem să credem, apoi ne pierdem speranța, deraiem. Credința înseamnă răbdare și încredere constante. Înseamnă speranță continuă, care se naște în urma unei promisiuni.

Dar, promisiunea nu-l implică doar pe Dumnezeu. Presupune, mai ales, ca drumul tău către El să fie plin de cinste, adevăr, cumpătare, generozitate, hărnicie și alte calități. Dacă tu nu îndeplinești aceste cerințe, de ce-i pretinzi lui Dumnezeu să se țină de cuvânt? Nu că nu l-ar ține, dar tu ce faci pentru a deveni mai bun? Dacă fiecare ar lucra zi de zi cu propria persoană, ca la școală, când așezi materia în minte lecție cu lecție, s-ar pune capăt reproșurilor și răutăților. Am înțelege că sufletul și caracterul frumos sunt definitorii pentru noi, oamenii, sunt calități decisive pentru destinul nostru. „Caracterul fără inteligență face mult, inteligența fără caracter nu face nimic” spunea Cicero. Cât de important este să evoluăm frumos, nu de gura lumii, ci, așa, să ne putem privi în oglindă, iar aceasta să reflecte zâmbetul larg al unei conștiințe curate! Gândește-te la asta!

Te invit să citești și Darurile lui Dumnezeu pentru om.
Mai multe articole cu abordare asemănătoare poți citi la rubrica Spiritualitate.

Mihaela Mușetescu