A nu te împotrivi celui viclean înseamnă a-ți păzi pacea lăuntrică

0
557

Carte si floriȘtim cum a fost Domnul câtă vreme a fost în trup – a fost cu grijă față de toți, față de fiecare, față de cei ce Îl prigoneau. El este Dumnezeu Atotputernic – un singur gând și cuvânt al Său, și totul cade, totul se năruiește.

Dar El ne-a arătat calea, cum se cuvine să învățăm a ne feri de rău. Domnul Însuși spune: „Să nu stați  împrotiva celui viclean.”

Spune să nu ne împotrivim celui viclean, și a nu ne împotrivi înseamnă a ne păzi pacea lăuntrică. Împotrivirea este ceva rău, ea vrea să întoarcă ceva cu aceeași măsură și, atunci, se pornește război – hrană pentru duhurile cele căzute din văzduhuri. Iar când atacă și nu întâmpină împotrivire, atunci armele lor cad de îndată și sânt biruiți. De aceea, să ne ostenim, cu orice preț, cu ajutorul lui Dumnezeu și să Îl rugăm neîncetat: „Doamne, păzește-mi pacea lăuntrică, învață-mă să fiu un suflet liniștit, pașnic, bun – așa cum sânt îngerii și sfinții Tăi.” De aceea trebuie neîncetat să fim și cu gândurile la Dumnezeu.

Celor pe care îi iubim în viața aceasta, rudelor noastre, celor apropiați nouă le dăruim toată atenția şi viața noastră, gândurile și simțirile, totul. Iar Domnul tocmai aceasta vrea de la noi – să avem luare-aminte față de Dânsul, căci El este Părintele nostru. Cu dreptate ne cere să Îi înapoiem ceea ce ne-a dat, pentru binele nostru, ca să fim părtași la bucuria dumnezeiască, la pacea și viața dumnezeiască, să nu fim străini și să nu ne chinuim singuri. Pentru aceasta, să învățăm a ne ruga neîncetat Domnului, să Îl căutăm în rugăciune neîncetată. Sfinții Părinți se rugau: „Doamne, izbăvește-mă de uitare!”

Sfinții PărințI spun: „De îndată ce ne trezim, grija noastră să fie la Dumnezeu, cugetele noastre să se unească cu Domnul.” Și așa, pe parcursul zilei, necurmat, neîncetat, să ne amintim de Domnul. Sfinții PărințI se rugau: „Doamne, izbăvește-mă de uitare!” Sfinții Părinți se rugau neîncetat pentru acesta, pentru izbăvirea de uitare. Căci ne pierdem în obiecte, în lucruri, în muncă… uităm că Domnul este pretutindenea, că este de față, uităm că lucrarea pe care o facem este și lucrarea Sa. Credem că oamenii sunt cei ce ne-au dat să săvârșim sarcina aceasta, și parcă o lucrăm cu voie – iar dacă o săvârșim prin voință, atunci se naște în noi cârtire și împotrivire. Așa curge viața noastră de zi cu zi, în împotrivire, așa îmbătrânim, suntem deja în vârstă, iar viața noastră a trecut în necontenită împotrivire…

Sursa Cum îţi sunt gândurile aşa îţi este şi  viaţa – Stareţul Tadei

[fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here