Cercetătorii americani au reuşit să măsoare, în premieră, forţele uriaşe care ajută particulele de antimaterie să rămână grupate. Antimateria este o imagine în oglindă a materiei obişnuite cu care oamenii sunt familiarizaţi, informează BBC.
Potrivit oamenilor de știință de la Laboratorul Brookhaven din New York, s-au obținut informaţii preţioase despre unul dintre cele mai mari mistere ale ştiinţei: motivul pentru care Universul este alcătuit în principal din materie, nu din antimaterie.
Universul nostru
Studiul, publicat în revista Nature, ar putea explica motivul pentru care antimateria există în cantităţi atât de mici în Universul din zilele noastre, relatează Mediafax.
Forţele care se manifestă între particulele de antimaterie – în acest caz, antiprotoni – nu au fost măsurate niciodată în trecut. Dacă savanţii descopereau că antiprotonii se comportă diferit de „imaginile lor în oglindă” (protonii din atomi, elementele constituente ale Universului), atunci aceasta ar putea fi o explicaţie pentru fenomenul „asimetria materie/ antimaterie”.
Materie şi antimaterie
La începutul Universului, Big Bang-ul a produs materie şi antimaterie în cantităţi egale. Însă lumea de azi este diferită: antimateria este extrem de rară.
Anumite fenomene au condus la această dominaţie copleşitoare a materiei. Cercetătorii au mai multe teorii în acest sens, însă dovezile rămân vagi.
Poate fi studiată
Antimateria poate fi produsă de acceleratoarele de particule – însă în cantităţi foarte mici -, oferind oamenilor de ştiinţa şansa de a putea să le studieze.
Folosind un tip special de accelerator de particule, denumit Relativistic Heavy Ion Collider (RHIC), fizicienii de la Laboratorul Brookhaven au putut să măsoare forţa de interacţiune dintre perechile de antiprotoni.
Forţele dintre antiprotoni
Cercetătorii americani au descoperit că forţele dintre antiprotoni sunt de atracţie, la fel ca puternica forţă nucleară care ţine împreună protonii în interiorul atomilor.
Particulele de antimaterie au aceeaşi masă ca particulele de materie echivalente, fiind însă înzestrate cu sarcini opuse.
Model perfect simetric
În urma măsurătorilor efectuate, particulele de materie şi antimaterie au fost perfect simetrice. Ele nu au părut deloc să fie un „capriciu” de asimetrie al puternicelor forţe care au dus la prevalenţa materiei în Univers şi la raritatea antimateriei.
Această observaţie i-a ajutat pe cercetători să avanseze o nouă explicaţie posibilă pentru asimetria materie-antimaterie. De exemplu, particulele neutrino (alte elemente constituente ale Universului) ar putea fi propriile lor antiparticule. Diferenţele în ceea ce priveşte felul în care particulele neutrino au interacţionat între ele, după Big Bang, ar fi putut duce la formarea unui mic exces de materie, care a permis apoi Universului să existe şi să se dezvolte.
Ana Grama
