78 de ani de existență a Muzeului Satului

0
97

În perioada 16-28 mai Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” aniversează 78 de ani de existență, având pregătite cu această ocazie o serie de evenimente artistice – concerte, expoziții și recitaluri.

Muzeu“12 zile, aproape două săptămâni în care amintim de satul românesc, în care elogiem satul și țăranul în același timp, în care avem meșteri populari, cântăreți de marcă, avem de asemenea artiști mari, toți au venit în calitate de prieteni pentru a ne ajuta să sărbătorim Muzeul Satului”, a declarat pentru AGERPRES Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

Ea a precizat că pe parcursul celor 12 zile ale aniversării, Muzeul Satului va găzdui activități extrem de variate, toate axate “pe ideea de prietenie, de elogiu adus satului românesc și de dialog al civilizațiilor”.

Printre evenimentele care avea loc în primele zile ale aniversării se numără expoziția de pictură “Cu ochiul artistului. Muzeul văzut de George baron Lowendal”, expoziția de etnografie “Portrete de țărani în satul de altădată” sau expoziția dedicată țăranului român care se intitulează “Niște țărani din satul de altădată”, care va fi deschisă pe 17 mai de Dinu Săraru.

Paula Popoiu a mai spus că aniversarea celor 78 de ani ai Muzeului Satului anunță, de fapt, un mare eveniment care se va întâmpla peste doi ani, adică cei 80 de ani ai muzeului, dar și faptul că se va deschide și partea nouă a instituției, Satul Nou, de lângă Muzeul Satului.

Înființat în 1936, Muzeul Satului a fost unul dintre primele muzee etnografice în aer liber din România și din lume. În anii ’30, în Europa existau două astfel de muzee: muzeul Skansen, înființat la Stockholm în 1891, și muzeul Bigdo din Lillehamer, Norvegia. În România, profesorul Romulus Vuia înființase la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei (1929).

Dimitrie Gusti, întemeietorul Școlii Sociologice din București, a organizat între 1925 și 1935 cercetări monografice în mai multe sate din diferite zone ale României. La încheierea unei cercetări de teren se organizau expoziții în sălile Universității București.

Gusti și colaboratorii săi, printre care se aflau Mircea Vulcănescu, Traian Herseni, Mihai Pop și Anton Galopentia, au organizat două expoziții mari cu obiecte țărănești, la sediul fundației ‘Principele Carol’ și în Pavilionul Regal din Parcul Carol.

Cu sprijinul material al Fundației ‘Principele Carol’, în 1936 ia ființă Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’. Echipele de specialiști și studenți care participaseră și la cercetările de teren au achiziționat din satele cercetate case, anexe gospodărești, biserici, instalații tehnice și obiecte de interior, incluzând mobilă, țesături și unelte. Pentru mai multă autenticitate, la montarea construcțiilor în muzeu au lucrat meșteri aduși din satele de proveniență.

Muzeul și-a deschis oficial porțile la 9 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, iar deschiderea pentru public a avut loc la 17 mai 1936. În discursul inaugural, Dimitrie Gusti spunea că muzeul trebuie să ‘înfățișeze lucruri adevărate’, fiind o sinteză a satelor din toată România.

Între 1936 și 1940, muzeul dispunea de 6,5 ha de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, dispuse după un plan elaborat de dramaturgul și scenograful V.I. Popa. Acest plan tinde să reproducă harta României, prin gruparea monumentelor după criteriul vecinătății geografice a localităților de proveniență, în sectoare reprezentând provinciile istorice ale țării.

În 1940, ca urmare a cedării Basarabiei și Bucovinei către Uniunea Sovietică, municipalitatea Bucureștiului a hotărât ca în unele gospodării din muzeu să fie găzduite familii de refugiați bucovineni și basarabeni, ceea ce a dus ulterior la degradarea unor monumente. Muzeul a fost închis pe perioada celui de Al Doilea Război Mondial și și-a reluat activitatea abia în 1948, după evacuarea ultimilor refugiați.

Treptat, patrimoniul muzeului s-a îmbogățit cu construcții din toate zonele țării, incluzând locuințe de secui din Harghita și case de lipoveni din Tulcea. În 1978, Muzeul Satului și Muzeul de Artă Populară au fuzionat și funcționat în această formă până în 1990.

În 1997 și 2002, două incendii au afectat sectoarele Transilvania, Moldova și Dobrogea. Exponatele au fost restaurate cu sprijinul Ministerului Culturii și al unor muzee din țară.

Printre cele mai vechi exponate care pot fi văzute în muzeu se numără o gospodărie de la 1775 din Berbești, județul Maramureș, o gospodărie de la 1800 din județul Hunedoara și o biserică din lemn de brad de la 1722 din Dragomirești, județul Maramureș.

Muzeul Satului este inclus și într-o serie de proiecte promovate de Consiliul Europei.

Dincolo de patrimoniu, galeria de artă populară contemporană a muzeului reunește în expoziția permanentă cu vânzare obiecte realizate de țărani anonimi, meșteri populari: ceramică, textile, icoane pe lemn și sticlă, obiecte de lemn, jucării și mobilier.

În anul 2008, Muzeul a intrat în posesia a trei hectare de teren, destinate amenajării de construcții tradiționale specifice principalelor minorități din România. Proiectele de dezvoltare privesc, pe de o parte, amenajarea sectorului nou al muzeului, respectiv a unui teren de 2,85 ha cuprins între Palatul Elisabeta și Arcul de Triumf. În acest nou spațiu se dorește reconstituirea unui centru de sat, amenajarea “Aleii minorităților”, constituite din gospodarii tipice pentru comunitățile de sași, sârbi, ucraineni, slovaci, turci sau tătari, evrei, amenajarea unui spațiu de agrement, cu jocuri tradiționale pentru copii, realizarea unui amfiteatru și a unei scene, destinate manifestărilor culturale ale muzeului.

În prezent, expoziția permanentă a muzeului cuprinde 121 de complexe cu 338 de monumente și peste 50.000 de obiecte. Muzeul mai deține și colecții de manuscrise, schițe, desene, planșe și fotografii.

Este vizitat de circa 350.000 de persoane anual, fiind una dintre cele mai importante instituții de cultură din România.

Sursa: Agerpres

[fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here