Viaţa părintelui Arsenie Papacioc – partea a IV-a

0
173

Parintele-Arsenie-Papacioc-foto-Victor-RonceaSlujind aproape zilnic mult iubita Sfântă Liturghie, la care a râvnit atât de mult în închisoare, părintele spovedea nu doar maicile din obştea mănăstirii, dar şi mulţimile de credincioşi care îi umpleau pragul chiliei, ca să primească binecuj vântarea marelui duhovnic, purtător de har. Părinl tele ştia să se facă prietenul cel mai bun al penitentului, al celui care îşi vărsa desagii păcaj telor sub epitrahilul său. „Vine multă lume. Şi suri singur, se destăinuia părintele fraţilor săi de ll Sihăstria. Vă închipuiţi, toată Dobrogea ne cercel tează. Spovedesc încontinuu, cea mai obositoari ascultare a mea. Dar, mă liniştesc cu gândul că Dumnezeu a hotărât aşa. N-are la cine să mai ceară Dumnezeu sprijin acum pentru lume decât de la noi.”

Dumnezeu i-a dat să trăiască ani mulţi pe pământ robului său, Arsenie, ca o încununare a celor suferite pentru Numele Lui, aici pe pământ, îi neîncetate prigoniri şi defăimări adeseori. BoliU însă încep să îi răpună trupul, de neînvins până acum.

Nu l-au învins bătăile, torturile şi nici torţionarii comunişti care voiau să îl înghită precum fiarele, nu l-au învins nici fiarele pădurii şi nici fiarele politice, nu l-au biruit trădătorii şi defăimările fraţilor lui – pe toţi i-a biruit şi poate şi pe Dumnezeu cu care s-a luptat duhovniceşte, după cum frumos şi artistic ilustra în metaforă părintele lupta sa duhovnicească – pentru că ceasul său nu sosise. Dumnezeu singur, care a biruit moartea, i-a dăruit cununa învierii, atunci când misiunea sa pe acest pământ a luat sfârşit.

În data de 19 iulie, 2011, la 97 de ani, părintele Arsenie a trecut la iubitul său Mire, Hristos, lăsând *n urmă mulţime de ucenici, rămaşi orfani de părintele lor iubit.

Veşnica lui pomenire şi rugăciunile şi mijlocirile Cuviosului şi Mărturisitorului nostru Părinte Arsenie să ne dea puterea să îi urmăm învăţătura, să ne apropiem de Hristos, să îl iubim pe Hristos şi neamul nostru să se înalţe biruitor de pe crucea suferinţei!

De altfel, acestea au fost şi ultimele cuvinte testament ale părintelui Arsenie, spuse către cei care vegheau la patul său de suferinţă: „Să iubim bine, să iubim frumos, să iubim rana şi pe cel ce a făcut rana!”

 Din binecunoscutele sale învăţături, pe care le împărtăşea credincioşilor care îi cereau cu sete sfatul, menţionăm câteva, care erau teme pre-ferate ale părintelui:

Despre „neam: Trebuie să „ştim ca un neam, ca şi o instituţie, trăieşte prin cei care ţâşnesc. Adică prin cei care luptă, care stau prezenţi pe Cruce, fără să cedeze; asta este poziţia ortodoxă, poziţii Mântuitorului. Vă rog să mă credeţi, sunt atât d optimist în inima mea în ceea ce priveşte înviere acestui neam, încât, de năvala asta din inima mea nu mai pot ca să vorbesc! Pentru că este popon care ştie să se jertfească, sau mai bine zis, car numai în jertfă a trăit! Opinca asta românească, s ştiţi, asta, care a fost batjocorită de turcime, d austro-ungari şi de mai câţi alţii… A fost un pop( care s-a născut în jertfă, şi în jertfă e şi acuma!..

Despre ecumenism: „Am spus-o de multe ori şi  n-o spun numai eu. Eu nu spun decât ce am gas la Sfinţii Părinţi: «Cu diavolul nu se stă de vorbă! E o mare greşeală să intri în dialog cu diavolul. Papa se vrea «biruitorul comunismului», dar de la Roma, nu de la Aiud! El e «biruitorul tuturr,n «lider», nu ştiu ce. Asta a spus peste tot pe unde s-a dus. Ascultaţi-mă pe mine: Adevărul ortodox roade! Prezenta ortodoxă îi omoară! Nu le convin cu niciun chip! Mărturisirea noastră trebuie să constea în adevăr. Dacă îţi zice cineva: «întovărăşeşte-te cu mine!», să te gândeşti mai întâ «Dar, tu cine eşti? Dacă te închini ca mine ortodox, atunci sunt şi eu cu tine.» Dar, catolicii a schimbat crucea… că se temeau ca nu cumva să mai fie ceva din practica ortodoxă, că asta are semnificaţie, crucea – toată înălţimea Tatălui, toal adâncimea Fiului şi toată lăţimea Sfântului Duh, aceasta este invocarea Sfintei Treimi. La catolici nu ştiu dacă mai fuge dracul de cruce. E limpede, asta nu este o problemă grea.” Învăţăturile părintelui Arsenie despre ecumenism sunt foarte clar evidenţiate în cartea părintelui Arsenie Singur Ortodoxia (apărută la Editura Sophia), o carte care arată puterea mărturisitoare cu care era înzestrat părintele Arsenie, asemenea marilor mărturisitori ai Bisericii din vechime.

 Despre masonerie: „Monahul să combată, dacă se ivesc în calea lui francmasoneria, ereziile, ca pe nişte neavenite, ca pe nişte primejdii în locuirea lumii, ca pe nişte primejdii pentru învăţătura creştină. Francmasonii, ateii, o serie întreagă de satanişti, ereticii în general trebuie combătuţi cu orice chip, pentru că ei îl atacă pe Hristos. Spune un Sfânt Părinte cu foarte mare dreptate: «Dacă fratele tău îţi scoate ochii, degeaba te superi. Dacă îţi taie mâna, degeaba te superi. Dar, dacă îl atacă pe Hristos, mânie-te tare!» Trebuie atunci să-L apărăm pe Hristos cu mânie.”

”Viaţa părintelui Arsenie Papacioc, testament, cuvinte de folos”

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here