S-a întâmplat în 14 noiembrie…

0
68

S-a întâmplat în 14 noiembrie…

– „Ziua mondială de luptă împotriva diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921.De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină pe 1923.
– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988);în România se sărbătoreşte din anul 1990.
– Ziua Dobrogei.Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat, oficial, în componenţa statului român modern.
– 1234: Menţionarea, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, a românilor („walati”) ca trăind în episcopatul cumanilor şi având o ierarhie bisericească de rit orthodox.
– 1305: Clement al V-lea devine primul papă cu reşedinta la Avignon.Papa Clement al V-lea (n. cca. 1250 — d. 1314) a fost unul din cei mai însemnaţi papi din evul mediu.În timpul pontificatului său sediul papilor a fost transferat de la Roma în Franţa, la Avignon.Împreună cu regele Franţei, Filip al IV-lea (Filip cel Frumos), a pus la cale desfiinţarea Ordinului Templierilor. În anul 1307, intr-o zi de vineri 13 Octombrie, un edict care ordona arestarea templierilor a fost emis, simultan, în toată Europa. Templierii arestaţi au fost interogaţi de Inchiziţie timp de 7 ani, pentru a se afla locul unde se ascundea tezaurul lor.În 1314, Jacques de Molay, marele maestru al Ordinului Templierilor, înainte de a fi ars pe rug, ar fi prezis că atât Regele Filip al IV-lea al Franţei, cât şi Papa Clement al V-lea vor muri în acelaşi an, ceea ce s-a şi întâmplat.
 – 1497: S-a terminat zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mânăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504).
– 1540: A murit Rosso Fiorentino, pictor italian.Giovanni Battista di Iacopo (n. 1494, Florenţa – d. Fontainebleau) numit Rosso Fiorentino din cauza culorii părului lui, a fost un pictor italian al Renaşterii. Născut la Florenţa, în Italia, cu un păr roşu care i-a adus porecla de mai târziu, Rosso a învăţat la început în atelierul lui Andrea del Sarto, alături de Pontormo, un tânăr din aceeaşi generaţie. Ajuns la Roma spre sfârşitul anului 1523, Rosso a fost influenţat de opera lui Michelangelo, Rafael şi a altor artişti ai Renaşterii, aliniindu-se stilului şi manierei acestora.Rosso ajunge în cele din urmă în Franţa, în 1530 şi cucereşte o poziţie importantă la Curtea lui Francisc I, rămânând aici până la moarte. Împreună cu Francesco Primaticcio, Rosso a fost unul dintre artiştii de frunte care au lucrat la Castelul Fontainebleau, numărându-se printre pictorii „primei Şcoli de la Fontainebleau” şi petrecându-şi acolo cea mai mare parte a vieţii.La Fontainebleau, Rosso a decorat Galeria Francisc I, cea mai importanta lucrare a sa.Cea mai de seamă pictură a lui Rosso este considerată în primul rând Coborârea de pe cruce, o pictură de altar din Pinacoteca Comunale din Volterra (iniţial a fost pictată pentru Catedrala oraşului). În contrast cu expresia înţepenită a durerii din alte Coborâri, Rosso compune o complicată acţiune în mişcare, personajele din partea inferioară a scenei arătând în mod cât se poate de clar şi de precis, prin intermediul sugestivei înfăţişări a chipurilor ascunse, o durere suportată în linişte. Cerul este întunecat. Cele trei scări şi oamenii care îl coboară pe Christos exprimă dificultatea misiunii.
– 1668: S-a născut Johann Lukas Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (m. 1745).
– 1716: A murit Gottfried Leibniz, filozof, matematician, diplomat, om de ştiinţă german. Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (n. 1 iulie 1646, Leipzig, d. Hanovra) a fost un filozof şi matematician german, unul din cei mai importanţi filozofi de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de „funcţie” (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne. A fost fondatorul şi primul preşedinte al Academiei de Ştiinţe din Berlin (1700).
– 1719: S-a născut Leopold Mozart, compozitor, violonist şi organist austriac, tatăl celebrului compozitor W.A. Mozart (d.28.05.1787).
– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi („Clermont”/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815) Fulton poate fi creditat ca autor al planurilor şi constructor efectiv al primelor vase cu aburi complet operaţionale, precum şi a primului submarin funcţional, comandat de Napoleon Bonaparte, denumit Nautilius, care a fost testat în 1800. Deşi lista inginerilor, constructorilor şi întreprinzătorilor, care au încercat să realizeze vase care să fie acţionate mecanic este lungă, începând cu însuşi realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal, James Watt, importanţa lui Robert Fulton în istoria ingineriei şi a navigaţiei constă în realizarea primelor nave acţionate mecanic, care erau complet funcţionale, operaţionale şi fiabile.
– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851).
– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850).
– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878).
– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763). Opera sa alternează planul real cu cel imaginar, ironia acidă cu efuziunea lirică, într-o deosebită diversitate de asociaţii şi tonalităţi sufleteşti, configurând caractere singulare, pronunţat individuale. A fost un remarcabil stilist, creator de sugestii subtile, atmosferă şi portrete de mare sensibilitate. Opera sa se compune din volumele: Viaţa fericitului învăţătoraş Maria Wuz din Auenthal, Loja invizibilă, Hesperus; Viaţa lui Quintus Fixlein, Titan.
– 1831: A murit Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filozof german. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (n. 27 august 1770, Stuttgart – d. Berlin) a fost un filozof german, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea.În 1807 publică lucrarea sa fundamentală „Fenomenologia spiritului” (Phänomenologie des Geistes]]. Între 1808 şi 1816 este rectorul gimnaziului din Nürnberg şi publică lucrarea „Ştiinţa logicii” (Wissenschaft de Logik, 1812-1816). În 1818, după o scurtă activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupă catedra de filozofie la Universitatea din Berlin, care aparţinuse lui Fichte, şi începe, în prelegerile ţinute, să propage propria sa filozofie, ce va fi succesiv publicată în „Enciclopedia ştiinţelor filozofice” (Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften, 1817-1830), cuprinzând filozofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filozofiei etc.
– 1832: A fost pus în circulaţie primul vagon de tramvai din America, tras de cai, la New York, având ca pasageri funcţionari publici care parcurgeau distanţa dintre Prince Street si Strada nr. 14.
-1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926) În 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (Impresie, răsărit de soare – acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziţie impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de „mpresioniste” din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă „impresii” decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziţie, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresionişti  (Pissarro, Monet, Sisley, Degas, Renoir, Cézanne şi Berthe Morisot), foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie.
– 1863: S-a născut Leo Baekeland, chimist american de origine belgiană inventatorul bachelitei. Leo Hendrik Baekeland (n. Gand, Belgia – d.23 februarie 1944, Beacon, New York, Statele Unite) este un chimist american de origine belgiană, specialist în chimie industrială. Profesor de chimie în Belgia, a imigrat în Statele Unite, în 1889. A inventat Velox, prima hârtie fotografică sensibilă la lumină artificială, şi i-a vândut drepturile de proprietate lui George Eastman în 1899, contra sumei de un milion de dolari. Încercările sale de a înlocui şerlacul au dus la descoperirea, în 1909, a metodei de realizare a unui tip de plastic dur, termorigid, produs din formaldehidă şi fenol, pe care l-a denumit bachelită. Descoperirea sa a contribuit la dezvoltarea industriei maselor plastice.
– 1865: S-a născut (la Ciripcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) Constantin Stere, jurist, scriitor şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului (m. 1936).
– 1869: S-a născut Iulia Haşdeu, poeta româncă, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Iulia Hasdeu (d. 29 septembrie 1888) a fost o tânără intelectuală, poetă, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu.A fost un copil supradotat; la opt ani neîmpliniţi Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare.La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din Bucureşti, a plecat la studii la Paris. A studiat la Sorbona, începând de la vârsta de 16 ani, uimindu-şi profesorii cu talentul său.La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, la vârsta de 19 ani, şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.
– 1871: S-a născut Ilarie Chendi, critic şi istoric literar român (d. 1913).
– 1874, 14/22: S-a născut Constantin Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române (m. 1927).
– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie, membru corespondent al Academiei Române.
– 1878: Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă
– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor şi muzicolog austriac (m. 1971).
– 1889:S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964).
– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941). De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 – 19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921.
– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu, poet şi eseist român, stabilit în Franţa în 1923 (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz, în anul 1944).
– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990).
– 1905: A murit Robert Whitehead, inventatorul torpilei în anul 1866.
– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002).A scris o serie a cărţilor populare, Pippi Şoseţica (Pippi Långstrump), Frăţiorul şi Karlsson de pe acoperiş, Prinţul Mio şi căluţul fermecat, Fraţii Inimă de leu etc.A luat premiul „Hans Christian Andersen”, unul dintre cele mai importante premii pentru scriitori.Cărţile autoarei s-au vândut în 145 milioane de exemplare.
– 1909: A murit Joshua Slocum, navigator american de origine canadiană, cel mai mare navigator solitar al secolului XIX.
– 1910: Primul avion care decolează de pe puntea unei nave.Un avion biplan, pilotat de Eugène Ely, a decolat de pe cucişătorul american Birmingham.11 luni mai târziu, pilotul Eugène Ely a reuşit o decolare şi o aterizare pe o platformă special amenajată în pupa cuirasatului Pennsylvania.Au apărut astfel portavioanele.
– 1914: S-a născut P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), episcop al Episcopiei Râmnicului (din septembrie 1984). La 30 septembrie 1984, Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ridicarea P.S. Gherasim la rangul de Episcop al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, confirmarea hotărârii regăsindu-se în Decretul Prezidenţial nr. 214 din 22 octombrie al aceluiaşi an. Instalarea P.S. Gherasim Cristea în scaunul episcopal s-a produs la data de 2 decembrie 1984, iar în 2009, P.F. Daniel l-a onorat cu prezenţa Sa la întronarea în scaunul de Arhiepiscop.
– 1914: Încercarea primei maşini marca Dodge.
– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor şi muzicolog, stabilit în Israel din 1985.S-a născut la Iaşi.Se trage dintr-o familie de evrei ai cărei membri au suferit în timpul pogromului de la Iaşi, unii decedând. Au supravieţuit între alţii violonistul Avram Bughici şi Dumitru Bughici, care a ajuns un renumit profesor de pian şi compozitor de jazz. Studiile începute la Conservatorul ieşean (1935-1938) le-a continuat la Conservatorul „Rimski-Korsakov” din Leningrad (1950-55), apoi a început să predea forme muzicale în cadrul UNMB (din 1955). Este autorul unor lucrări teoretice – precum Suita şi sonata, carte ce a primit Premiul Academiei Române, sau Dicţionarul de forme şi genuri muzicale, distins cu Premiul UCMR. În 1985 a emigrat în Israel.
 – 1922: S-a născut Boutros-Boutros Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei; a fost secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996.
– 1922: Prima emisiune radiofonică a B.B.C. The British Broadcasting Company, cum a fost denumit iniţial B.B.C-ul, a fost formată, cu autorizaţia Guvernului britanic, în octombrie 1922, de un grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi; emisia zilnică a programelor B.B.C. a început la 14 noiembrie 1922, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester; în următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 B.B.C-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit; primul director general a fost John Reith; la început B.B.C-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio; taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio; în 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation.
– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc. Gabriela Manole s-a născut în comuna Pleşani (judeţul Botoşani). A absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Iaşi (1946) şi apoi pe cele ale Institutului de Belle Arte „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1950). Din anul 1954 a fost membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România. A debutat în arta monumentală în anul 1966 cu lucrarea Pescăruşii, construită din oţel inoxidabil, având o înălţime de 7 metri, amplasată în Bucureşti, pe malul Lacului Herăstrău, lângă una din intrările în Parcul Herăstrău. De asemenea, este şi autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în faţa Bisericii „Sf. Nicolae” din Copoul Iaşilor, biserică ctitorită de marele istoric şi al cărei iconostas este pictat în întregime de către Corneliu Baba. Lucrarea sa cea mai importantă şi mai cunoscută este Statuia Independenţei din Iaşi, amplasată în piaţa cu acelaşi nume şi dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soţul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs naţional în 1975. Independenţa este simbolizată de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătuşă de-a ei, o femeie foarte frumoasă – după cum povestea artista – cu un păr cu reflexe aurii. Statuia are înălţimea de 17 m, dintre care 6 soclul din travertin şi 11 statuia din bronz.Ca o recunoaştere a contribuţiilor sale la arta românească, prin HCL nr. 74 din 11 noiembrie 1994, Consiliul Municipal Botoşani i-a conferit titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Botoşani”. O parte a lucrărilor sale se află în prezent în Muzeul de Artă din Iaşi sau în diferite colecţii particulare din România. Artista Gabriela Manole-Adoc a încetat din viaţă la data de 17 iulie 2002, la vârsta de 76 de ani.
– 1926: S-a născut mezzo-soprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998).
– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997).
– 1929:S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru al Academiei Române.
– 1932 : S-a născut regizorul de film Geo Saizescu („Un surâs în plină vară”, “Şantaj”).
– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii.A urmat Liceul Francez (1945-1948), apoi Liceul „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1948-1952). După bacalaureat, lucrează un an ca muncitor pe şantiere de construcţie, pentru a se putea înscrie în 1953 la Universitatea din Bucureşti. După numai un an de filologie clasică, se înscrie la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, continuându-şi studiile la Iaşi, unde obţine licenţa în 1959.Între 1960 şi 1964 lucrează iarăşi ca muncitor în cadrul unor cooperative de artă aplicată. În 1964, odată cu renunţarea la „dosarele de origine socială”, se înscrie la secţia engleză-română a Institutului de Limbi şi Literaturi Străine al Universităţii din Bucureşti, absolvind în 1969. Între 1970 şi 1985, lucrează ca redactor principal pentru literaturile engleză şi americană la revista „Secolul 20”.În 1981, îşi susţine doctoratul în filologie cu teza Swift and His Romanian Speaking Audiences Before 1944, tratând receptarea timpurie a marelui scriitor englez în cultura română. În 1985, este numit fellow commoner la Churchill College (Cambridge, Marea Britanie), pentru ca în 1986, ajuns în Statele Unite ale Americii, să fie angajat la postul de radio Vocea Americii, unde, după puţin timp, devine redactor-şef, apoi şeful secţiei de limba română.În 1990 şi 1991, predă ca lector asociat cursuri de literatură comparată la Catholic University of America (Washington).Este unul dintre autorii volumului România.A Case in Dynastic Communism (New York, 1989), precum şi editor al lucrării Historical Dictionary ofthe Republic of Moldova (Lanham-Londra, 2000). Debutează în 1967, în „Tribuna”, cu două poeme traduse din scriitorul american Wallace Stevens, iar în volum, în 1971, cu Povestea unui poloboc, satire şi alte pamflete de Jonathan Swift, la care semnează traducerea, introducerea şi aparatul critic. Volumul de eseuri Odiseu în Atlantic, consacrat spiritualităţii engleze, îl defineşte pe Brezianu drept un analist erudit, meticulos şi riguros. Următorul volum, Ieşirea la ţărmuri (1978), a fost receptat ca un roman mitic, ca o istorie alegorică. Acelaşi demers romanesc este folosit şi în Castelul Romanului. Etymologicum parvum (1981), o naraţiune insolită de tip fantastic. În versiunea lui, a fost pusă în scenă, în stagiunea 1985-1986, la Teatrul „Constantin Nottara” din Bucureşti, piesa Cum vă place, de Shakespeare, iar Democraţia de Iosip Brodsky a fost jucată, în 1991-1992, la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea.
– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan.
– 1935: S-a născut Regele Hussein al Iordaniei (d.07.02.1999).
– 1940, 14/15: Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry; primul bombardament din cursul celui de-al doilea război mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică.
– 1943: S-a născut Peter Norton, inventator de software şi investitor American.
– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873).
– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor spaniol, autor de opere („Viaţă scurtă”), balete („Amorul vrăjitor”), lucrări orchestrale (n.23.11.1876).
– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic.Prinţul Charles de Wales (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor, n.Londra) este actualul Prinţ de Wales şi moştenitor al tronului Regatului Unit. Charles este fiul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit şi a soţului său Philip, Duce de Edinburgh. Este de asemenea Duce de Cornwall şi Duce de Rothesay, titlurile tradiţionale ale moştenitorului Angliei, respectiv Scoţiei.În anul 1970 obţine diploma universitară – „Bachelor of Arts” pentu istorie. În anul 1969 i se acorda titlul de prinţ de Wales şi i se încredinţează simbolurile demnităţii sale: sabia, sceptrul şi inelul cu ametist, simbolizând căsătoria prinţului cu ţara.Charles s-a căsătorit cu Diana Spencer la 29 iulie 1981.În urma acestei căsătorii s-au născut doi copii, prinţii William (n. 21 iunie 1982) şi Harry (n. 15 septembrie 1984).Charles şi Diana au divorţat la 28 august 1996. Actualmente prinţul Charles este căsătorit cu Camilla Parker Bowles, amanta sa din perioada când era căsătorit cu prinţesa Diana. După oficializarea relaţiei cu Charles (2005), Camilla a devenit ducesă de Cornwall şi va utiliza titlul de regină atunci când Charles va deveni rege.Prinţul Charles manifestă un deosebit interes pentru România, de care se zice că este indrăgostit.Prin fundaţia „Mihai Eminescu Trust” din Londra, Charles se implică în păstrarea patrimoniului cultural românesc.Charles şi-a cumpărat o casă în România în satul Viscri. Charles este foarte interesat şi de Ortodoxia românească,vizitând şi mănăstirile din România.
– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993.
– 1952: Revista britanică New Musical Express publică primul top. Pe locul 1, Al Martino – „Here In My Heart”.
-1953:S-a născut compozitorul Sorin Lerescu.Sorin Lerescu a studiat compoziţia la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti cu Tiberiu Olah şi Anatol Vieru. A efectuat, apoi, studii post-universitare cu Ton de Leeuw, Brian Ferneyhough şi Morton Feldman. În 1982 a fondat Grupul de Muzică Nouă TRAIECT, un ansamblu cameral cuprinzând 7 instrumente (flaut, clarinet, vioară, violoncel, trombon, percuţie şi pian) la pupitrul căruia se află şi în prezent, prezentând publicului din România şi din străinătate un mare număr de opus-uri contemporane şi acoperind un spectru larg de stiluri şi tendinţe estetice, proprii muzicii noi. Este fondatorul şi directorul artistic al Festivalului Internaţional Întâlnirile Muzicii Noi de la Brăila, preşedintele Secţiunii Naţionale Române a Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană, director artistic al Festivalului Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, Bucureşti, co-director artistic al ediţiei a 19-a (2009) şi al ediţiilor 2005-2010 ale Festivalului internaţional „MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC“, Bucureşti. Este membru în Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, membru SACEM -Societatea Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică – Paris, membru în Consiliul Director al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.A participat la festivaluri importante de muzică contemporană.
– 1954: S-a născut Condoleezza Rice, politiciană americană şi fost ministru de externe a Statelor Unite.
– 1955: A murit Robert Emmet Sherwood, dramaturg american, scenarist de filme şi ziarist. Comediile şi dramele sale, piese cu implicaţii filosofice, de atitudine antirăzboinică şi de evocare istorică – dintre care cea mai cunoscută este „Pădurea împietrită” (1935) –, remarcabile prin gradaţia tensiunii dramatice şi şocul elementului neprevăzut, atestă un temperament ironic, deziluzionat şi o tendinţă spre paradoxul istorico–moral (n.04.04.1896).
– 1956: S-a născut actorul Vasile Muraru, actor şi director al Teatrului „C. Tănase” (filme: „Zâmbet de soare”, „Miss Litoral”).
– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo.
– 1963: A apărut o nouă insulă, numită Surtsey. Surtsey (în islandeză – „Insula lui Surtr”) este o insulă vulcanică situată la sud-sud-vest de coasta sudică a Islandei, fiind punctul cel mai sudic al Islandei. Insula a fost formată ca rezultat al unei erupţii vulcanice care a început la 130 metri sub nivelul mării şi a atins suprafaţa oceanului la 14 noiembrie 1963. Erupţia a durat până la 5 iunie 1967, când insula a atins suprafaţa sa maximă de 2,7 kmp.
– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900).Studiile secundare le-a efectuat la Iaşi şi Bucureşti, iar mai apoi, între 1918-1922, cele superioare, la Bucureşti şi între 1923-1924, la Cracovia. Devine membru al Şcolii române din Franţa în 1924. În 1925 primeşte titlul doctor în litere, după ce susţine teza de doctorat Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin – prima monografie însemnată despre relaţiile româno-polone. Primeşte titlul de doctor docent în 1961. Între 1927 – 1932 a fost conferenţiar de istoria slavilor la Universitatea din Bucureşti, iar între 1932 – 1941 a ocupat postul de profesor, la aceeaşi catedră a Universităţii. Între 1954 – 1965 a activat ca cercetător principal în cadrul „Institutului de istorie Nicolae Iorga”. Ca specialist în slavistică, Petre P. Panaitescu a fost continuatorul ideilor lui I. Bogdan. Ca istoric a întreprins demersuri în editarea critică a documentelor din Ţara Românească, a unor cronici slavo-române şi a scrierilor lui Grigore Ureche, Miron Costin şi Dimitrie Cantemir. În cercetările sale a urmărit îndeobşte istoria poporului român şi a relaţiilor sale cu popoarele de origine slavă. A întocmit şi monografii despre câteva figuri emblematice ale istoriei românilor: Alexandru cel Bun (1932), Mihai Viteazul (1936),Mircea cel Bătrân (1944), Dimitrie Cantemir (1958).
– 1969: La această dată a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii; în anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7.04 Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
– 1969: Lansarea navetei spatiale Apollo 12, având la bord pe cosmonauţii Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. si Alan L. Bean Misiunea Apollo 12 a fost prima etapă din programul ştiinţific de explorare a Lunii în care au fost studiate roci de pe o rază de jumatate de kilometru în jurul Modulului.Pilotul Modulului de Comanda Richart Gordon Jr. a rămas pe orbita lunară cât timp Modulul Lunar a aselenizat la Nord Vest de craterul Surveyor in „The Ocean of Storms”, pe data de 19 noiembrie. In timpul celor 2 activităţi extravehicluare ce au totalizat 7 ore şi 45 minute, astronauţii au colectat material lunar.
– 1971: Mariner 9 devine primul satelit artificial al Planetei Marte.
– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel).
– 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr.1 a lumii A fost desemnată, în 1999, cea mai bună atletă a lumii şi cea mai bună sportivă a Europei. A stabilit record mondial la 2.000 m, în 1998, şi la 5.000 m, în 1999, la Dortmund. A fost descoperită întâmplător la 12 ani la un cros şcolar. Abia din 1994 a intrat în competiţiile de senioare, după remarcabilele rezultate la juniori. Gabriela a fost medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din anul 2000, la proba de 5.000 m şi cu bronz şi respectiv argint la proba de 1.500 m, de la Jocurile Olimpice din 1996 şi 2000. A fost de asemenea de patru ori campioană mondială la seniori şi o dată la juniori. Este vicecampioană olimpică în Atlanta, la 10.000 de metri. A avut un singur antrenor, pe Zsolt Gyöngyössy, cu care s-a căsătorit. În mai 2005, Gabriela Szabó a anunţat retragerea din sportul profesionist.
-1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905). Face şcoala primară la Brăila, iar liceul la Brăila şi Tecuci. Urmează studii universitare de filosofie (1926-1929) şi de literatură (secţia română-franceză) la Facultatea de Litere din Bucureşti, iar apoi studii de specializare în etnologie şi sociologie comparată cu Marcel Mauss la Paris (1930-1932) şi în filosofie cu Martin Heidegger la Freiburg (1932-1933). Lucrează ca bibliotecar la Facultatea de Litere din Bucureşti (1927-1930), secretar al secţiei de monografii sociologice a Institutului Social Român (1933-1935), asistent (1935-1940) la Catedra de geografie şi etnografie, ţinându-şi primul curs de etnologie la Universitatea din Bucureşti. Între 1940 şi 1944, este director-adjunct la Direcţia Presei, apoi director în Ministerul de Externe (1944-1947). Între anii 1949 şi 1954, cu unele intervale de libertate, trece prin lagărele şi închisorile comuniste din Târgu Jiu, Braşov, Peninsulă, Poarta Albă, Capul Midia, după care are domiciliu forţat în Bărăgan. În 1954 este condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 10 ani de temniţă grea, sub acuzaţia de a fi fost „filosof extremist”, promotor al mişcărilor „de tip naţionalist”. Cercetarea civilizaţiei tradiţionale săteşti însemna pentru acuzatorii săi „negare a importanţei mişcării muncitoreşti”. În 1984, va fi din nou anchetat şi bătut crunt de către Securitate, care îi confiscă şapte manuscrise. Este, între 1965 şi 1978, consultant ştiinţific la Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti. A fondat, în 1935, împreună cu Dumitru C. Amzăr, Ion Ionică şi I. Samarineanu, revista „Rânduiala”. Deşi a publicat şi poezie (Gând şi cântec, 1939, Colina lacrimilor,1943) şi eseuri (Preludii, 1940, Îndemn la simplitate, 1941), Bernea s-a afirmat cu autoritate ca sociolog şi etnograf. Participant la campaniile monografice organizate şi conduse de Dimitrie Gusti, practică o metodă concretă şi experimentală.Civilizaţia română sătească. Ipoteze şi precizări (1944) porneşte de la constatarea scindării satului românesc, care a intrat „într-un proces de destrămare”. adre ale gândirii populare româneşti. Contribuţii la reprezentarea spaţiului, timpului şi cauzalităţii (1985) este apreciată la apariţie ca un eveniment, ca o lucrare unică în literatura de specialitate de la noi. StudiileNunta în Ţara Oltului (1967) şi Moartea şi înmormântarea în Gorjul de nord (1998) sunt expresia cea mai elocventă a metodei concrete de cercetare.
– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă (n. 1925).Opera lui Constantin Chiriţă este puternic influenţată de ideile proletare şi comuniste, expuse de autor într-o modalitate populară. Constantin Chiriţă este autorul unui foarte popular ciclu de romane pentru tineret, intitulat Cireşarii. Titlurile celor cinci volume sunt:
Cavalerii florii de cireş (numit iniţial Teroarea neagră), 1956
Castelul fetei în alb, 1958
Roata norocului
Aripi de zăpadă (numit iniţial Teroarea albă)
Drum bun, Cireşari
Ele au fost ecranizate în anii 1970 ca serial de televiziune, care s-a bucurat de succes
-1993: A murit istoricul de artă Virgil I. Vătăşianu, unul dintre ctitorii învăţământului superior de artă din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)
– 1994: Inaugurarea trenului de mare viteză Eurostar.Eurostar este un sistem de trenuri de mare viteză ce asigură legături între Regatul Unit, Franţa şi Belgia. Trenurile utilizează Tunelul Canalului Mânecii iar principalele gări deservite sunt Gara Saint Pancras în Londra,Gara de Nord în Paris şi Gara Bruxelles-Sud în Bruxelles. Unele trenuri deservesc şi gările Gara Lille Europe,Gara Calais-Fréthun în Franţa şi Gara Ashford-International în Regatul Unit. Eurostar desemnează (impropriu) şi trenurile folosite de acest serviciu a căror denumire exactă este însă TGV TMST (TransManche SuperTrain).Primul tren a circulat pe această linie în noiembrie 1994. Din 2007, odată cu terminarea liniei de mare viteză între Londra şi Canalul Mânecii (High Speed 1) şi deschiderea gării Londra-Saint Pancras, timpul mediu al unui parcurs Londra-Paris este de 2h15’, iar între Londra şi Bruxelles de 1h51’.
– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit cel dintâi manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906).

– 2001: A murit istoricul literar Zigu Ornea (n. 1930).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here