S-a întâmplat în 22 septembrie…

0
21

S-a întâmplat în 22 septembrie…

-1326: Cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou; Carol Robert îi dăruieşte lui Stanislav, cneaz din Maramureş, moşia Zurduc (jud. Maramureş), pentru serviciile sale aduse regatului.
-1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510). Unele surse dau ca dată a morţii 22 decembrie 1572 François Clouet (c. 1510 – 22 decembrie 1572), fiul lui Jean Clouet, a fost un miniaturist si pictor francez din perioada Renasterii, cunoscut in special pentru portretele detaliate ale familiei regale.Clouet s-a nascut in Tours. Prima referinta despre el e un document datat decembrie 1541 in care se spune ca tanarul Clouet si-a urmat foarte indeaproape tatal in arta lui. Ca si tatal lui, el el detinea functia de ingrijitor al cabinetului si pictor in serviciu permanent la rege, si fiindca primea salariu, a inceput de unde s-a oprit tatal lui.Lui ii sunt atribuite portretele lui Francis I de la Uffizi si Luvru, precum si diferite desene legate de ele. Probail ca el a pictat si portretul Catherinei de Medici de la Versailles si alte lucrari. Unul dintre cele mai remarcabile portrete este cel al lui Mary, Queen of Scots, un desen in creta din Biblioteca Nationala a Frantei, si doua portrete ale lui Charles IX  si unul la Chantilly al reginei Marguerite of France. Portretul reginei Elizabeth of Austria de la Luvru e capodopera sa.
 -1607: A murit Alessandro Allori, pictor italian (n. 1535)
 -1711: S-a născut, la Byers Green, Thomas Wright (m.1786), astronom englez. În 1750 a definit Calea Lactee ca pe o îngrămădire de stele dispuse în două planuri paralele. A lansat ipoteza că soarele şi stelele acestui sistem galactic se rotesc în jurul unui centru comun.
– 1768: A murit, la Roma, Ioan Inocenţiu Micu Klein, iluminist român, episcop al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) din Transilvania, militant pentru drepturile românilor ardeleni..
– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului.
– 1792: Convenţia Naţională votează (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici; în aceeaşi sesiune se mai adoptă şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat
– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892).
– 1835: S-a născut Prinţul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Ferdinand al României. Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen (n. Krauchenwies – d. 8 iunie1905, Berlin) a fost primul fiu al prinţului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Fratele său mai mic a devenit Regele Carol I al României.După revoluţia spaniolă din 1868 care a detronat-o pe regina Isabella II, i s-a oferit coroana regală. Această ofertă a fost sprijinită de prim-ministrul prusac Otto von Bismarck, dar a fost respinsă de împăratul francez Napoleon III. În 1861 Prinţul Leopold s-a căsătorit cu Infanta Antónia a Portugaliei şi au avut 3 copii:Wilhelm (1864-1927),Ferdinand (1865-1927), viitorul rege al României,Karl Anton (1868-1919)
– 1862: Abraham Lincoln decretează sfârşitul sclaviei în statele din sudul SUA
-1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet de factură parnasiană şi traducător (m. 1903).
– 1869: Premiera mondială, la München, a operei „Aurul Rinului”, de Richard Wagner, pe un libret al compozitorului..
– 1873: S-a născut, la Dimăcheni, jud. Botoşani, Dimitrie Pompeiu (m.1954), matematician român. Membru titular al Academiei Române (1934). Director al Institutului de Matematică al Academiei (1949–1954). Are contribuţii la teoria funcţiilor şi a calculului funcţional. A definit funcţii care îi poartă numele, precum şi noţiunile de „derivată areolară” şi „distanţă între două mulţimi închise”. Autor al unei teoreme din geometria elementară.
– 1882: S-a născut Wilhelm Keitel, feldmareşal german (d. 1946)
– 1884: S-a născut, la Secăşel, judeţul Alba, Sebastian Rusan (m.1956), mitropolit român. Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, el a fost apreciat de mari personalităţi bisericeşti şi laice din ţară şi străinătate ca ierarh luminat, evlavios, stâlp al întregii ortodoxii şi veşnic apărător al păcii. A fost ctitor de biserici, restaurator al monumentelor istorice, mesager al Bisericii Ortodoxe Române peste hotare, îndrumător şi povăţuitor al monarhilor.
– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor şi actor de film american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)
– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă. Dumitru Ghiaţă (n. Colibaşi, judeţul Mehedinţi – d. 3 iulie 1972, Bucureşti) a fost un pictor român specializat în piesaje şi natură moartă cu flori. Dumitru Ghiaţă s-a născut în data de 22 septembrie 1888. În 1908, cu ajutorul unui unchi, viitorul pictor Dumitru Ghiaţă ajungea în Bucureşti, pentru a ocupa postul de laborant la Institutului condus de doctorul Ioan Cantacuzino. Această întâlnire a fost una norocoasă pentru Ghiaţă, căruia doctorul Cantacuzino i-a oferit, în afara slujbei, o cameră la subsolul clădirii Institutului. Mai mult, doctorul devenit un adevărat protector, i l-a prezentat pe tânărul laborant pictorului Artur Verona. Acesta, surprins de pasiunea pentru arta plastică a lui Ghiaţă, l-a îndrumat pentru o perioadă de trei ani, ajutându-l să-şi dezvolte talentul nativ. În 1913-1914, tot prin intermediul lui Cantacuzino, Dumitru Ghiaţă a primit o bursă la Paris, unde a urmat cursurile Academiei Ranson şi Academiei Delecluze. Aici s-a familiarizat cu tehnicile post-impresioniste, pe care le va asimila într-o manieră personală în lucrările sale: naturi moarte, peisaje şi compoziţii în culori sobre, cu influenţe din arta populară. În 1971, cu un an înaintea morţii pictorului, soţii Ghiaţă şi-au donat colecţia de artă şi locuinţa statului român, cu condiţia ca locuinţa să devină muzeu după moartea lor. Dumitru Ghiaţă a murit pe 3 iulie 1972. În 1994, la doi ani după moartea soţiei pictorului, Muzeul „Dumitru şi Aurelia Ghiaţă” a fost deschis publicului pentru câţiva ani. În 1999 a fost închis, lucrările fiind depozitate la Muzeul Naţional de Artă.Limbajul plastic folosit de Ghiaţă este simplu şi direct. Coloritul său este sobru, armonios, bazat pe reliefarea tonurilor calde, iar desenul simplificat şi sintetic.
 1888: S-a născut, la Iaşi, Lucia Mantu (Camelia Nădejde) (m.1971), scriitoare română. Fiică a publicistului şi profesorului Gh. Nădejde şi nepoată a lui Ioan şi a Sofiei Nădejde. Consacrarea sa literară s-a produs în paginile revistei Viaţa românească, unde a debutat în 1921. A cultivat miniatura şi instantaneul, secvenţa sau fragmentul literar, lucrate cu migală şi ştiinţă a compunerii. Volumele sale Miniaturi (schiţe şi impresii, 1923), Umbre chinezeşti (1930) şi Instantanee (1945), excelează prin precizia notaţiei şi prin alegerea amănuntului semnificativ. Romanul Cucoana Olimpia (1924), este considerat ca cea mai valoroasă dintre scrierile sale. A tradus din literatura rusă.
– 1895, 22.IX / 5.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru al Academiei Române (m. 1966)
– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976)
– 1901: S-a născut Charles Brenton Huggins, chirurg şi oncolog american. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1966), împreună cu P. Rous. A descoperit influenţa hormonilor asupra creşterii celulelor canceroase şi a introdus tratamentul hormonal în diferite tipuri de cancer (mai ales al celui de prostată).
– 1903: În SUA, Italo Marchiony, un producător de îngheţată venit din Italia, a primit brevetul de invenţie pentru cornetul de îngheţată.
– 1904: Cursă automobilistică, organizată de ACR, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele din ţara noastră şi din această parte a Europei. Cursa a fost câştigată de George Valentin Bibescu care a obţinut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o cursă pe soselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP.
– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)
– 1914: Împaratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, i-a cerut telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea ţării noastre în război, de partea Puterilor Centrale. Regele Carol I i-a răspuns că nu poate satisface cererea din cauza opiniei publice româneşti
– 1914: S-a născut Alice Botez, prozatoare româncă.
– 1914: A murit Henri Alain-Fournier, scriitor francez (n. 1886) Alain-Fournier, este pseudonimul lui Henri Alban Fournier (1886-1914), scriitor francez, mort la 27 de ani, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă.
– 1919: A murit Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo) pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări ştiinţifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)
– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; a întemeiat învăţământul de microbiologie generală din Facultăţile de chimie şi biologie ale Universităţii din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)
– 1921: A murit Ivan Vazov, scriitor şi publicist bulgar (n. 1850)
– 1922: A murit scriitorul Henry Lawson, personalitate reprezentativă a culturii australiene (n.17.VI.1867)
– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)
– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985
– 1931: La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”
– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş, membru titular al Academiei Române din 1923 şi vicepreşedinte al acestui for în perioada 1928-1931 (n. 1868)
– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898).
-1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; contribuţii în domeniul topologiei algebrice şi al teoriei categoriilor; studii de teoria inelelor, de logică algebrică a numerelor şi de teoria modulelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010) -75 de ani
– 1938: S-a născut, la Berinţa, jud. Maramureş, Augustin Buzura, prozator român. Membru titular al Academie Române (1992). A publicat romane de analiză a dilemelor morale (Absenţii, 1970; Orgolii, 1972), cu largă şi curajoasă deschidere spre problematica socială şi politică postbelică (Feţele tăcerii, 1974, ciclul Zidul morţii). A semnat şi un volum de eseuri (Bloc-notes, 1961).Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berinţa, Maramureş) este un psihiatru, prozator şi eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 este membru al Academiei Romane.Absolvă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1958-1964).Renunţă la profesia de medic psihiatru şi se dedică literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conştiinţei umane se vor regăsi în romanele sale.Debutează cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranţe în 1963.A fost redactor la revista Tribuna din Cluj. Din 1990 devine preşedintele Fundaţiei Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român şi ulterior director al revistei Cultura.
Romane publicate
Absenţii (1970)
Orgolii (1974)
Feţele tăcerii (1974)
Vocile nopţii (1980)
Refugii (1984)
Drumul cenuşii (1988)
Recviem pentru nebuni şi bestii (1999)
Raport asupra singurătăţii (2009)
– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow
– 1942: Mareşalul Ion Antonescu este investit cu puteri excepţionale.
– 1943: S-a născut compozitorul Dinu Giurgiu (m. 1999)
– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)
– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake
– 1955: Intră în tipografie primul volum al romanului „Moromeţii”, de Marin Preda; la 29 noiembrie romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediţii a fost de 20.100 exemplare
– 1956: A încetat din viaţă Sir Frederick Soddy (n.1877), chimist şi fizician englez. Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1921). A efectuat cercetări în domeniul radioactivităţii; a descoperit izotopii mai multor specii atomice şi legile deplasării radioactive.
– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli
– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”
– 1958: A avut loc premiera bucureşteană a operei Oedip, de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936)
– 1967:  A încetat din viaţă, la Bucureşti, Nicolae Profiri (n.1886), inginer român. Membru titular al Academiei Române (1948). A fost ministru al Comunicaţiilor (1946–1951). Are lucrări în domeniul construcţiei de drumuri, al calculului sistemelor static nedeterminate, al mecanicii aplicate la rezistenţa construcţiilor (Norme practice la executarea lucrărilor de drumuri).
– 1975: La San Francisco, a avut loc a doua încercare de asasinare a preşedintelui Gerald Ford
 1976: S-a născut fotbalistul brazilian Ronaldo, titular în echipa naţională a Braziliei; a fost supranumit „Il fenomeno”
– 1976: Sonda spaţială americana Viking confirma ca planeta Marte poseda o calota glaciara
– 1977: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Gheorghe I. Cantacuzino (n.1900), arheolog român. Membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice din România (1970). A fost cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Române. A avut preocupări în domeniul epigrafiei, concretizate prin publicarea unor descoperiri de amfore greceşti ştampilate. A avut contribuţii de istorie romană şi papirologie.
– 1981: Preşedintele Franţei, François Mitterand, a inaugurat TGV (Train a Grande Vitesse) pe ruta Paris – Lyon, trenul cu o viteză de 260 km pe oră. TGV sau tren de mare viteză (franceză train à grande vitesse) este un tren electric care poate circula cu viteză mare (270 sau 320 km/h), dezvoltat de Societatea Naţională a Căilor Ferate Franceze (SNCF) şi construit de societatea Alstom. Trenul circulă atât pe linii clasice (exclusiv cu viteze de până la 200 km/h), cât mai ales pe linii speciale de mare viteză sau LGV (franceză ligne à grande vitesse) care permit viteze superioare limitei de 250 km/h. TGV-ul nu este primul tren de mare viteză intrat în serviciu comercial în lume. Shinkansen-ul japonez a legat Tokyo de Osaka din 1 octombrie 1964, cu aproape 17 ani înaintea primului TGV.Pe 26 februarie 1981, TGV a obţinut un prim record de viteză pe linia LGV Sud-Est la 380 km/h. Acest record, care a fost obţinut în prezenţa a numeroşi jurnalişti, avea ca scop să liniştească publicul larg, demonstrând faptul că viteza de 260 km/h putea fi atinsă în siguranţă. Pe 12 decembrie 1988, SNCF a ameliorat (neoficial) acest record rulând trenul TGV PSE 88 la 408,4 km/h pe linia Sud-Est.Recordul actual de viteză este de 574,8 km/h, stabilit la 3 aprilie 2007 pe linia de mare viteză Est, cu o ramă de încercare de doar 3 vagoane (în loc de 10) montate pe patru boghiuri dintre care cele două boghiuri intermediare au fost motorizate. Japonia deţine recordul mondial de viteză la trenuri cu sustentaţie magnetică, cu 581 km/h. TGV în 2005 era trenul cel mai rapid din lume aflat în serviciu comercial. O viteză medie pentru un parcurs tipic era de 263,3 km/h
– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905).
– 1989: A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă (n. 1888)
– 1994: A murit scriitorul Alexandru Bardieru din Republica Moldova (n. 1913)
– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)
– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine rusă; considerat unul dintre cei mai importanţi violonişti ai secolului al XX-lea (n. 1920)
– 2003: A murit profesorul şi violonistul Modest Iftinchi (n. 1930)
– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)
– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here