S-a întâmplat în 8 august 1983

0
411

S-a întâmplat în 8 august 1983: A murit Emanoil Petruţ, actor român de teatru şi film.

Născut în Mărăşeşti, în anul 1932, Emanoil Petruţ a fost unul dintre cei mai importanţi actori de teatru şi film din România. Emanoil Petruț s-a născut la Mărășești, un oraș despre care mulți au aflat doar din cărțile de istorie.

Bunicii paterni – Cristina și Toma Petruț – erau odobeșteni din Vrancea și au avut trei copii: două fete și un fecior, Gabriel, tatăl actorului. Bunicii materni – Maria și Anghel Vasiliu – veneau dintr-o localitate de lângă Mărășești și au avut 11 copii, Ecaterina, mama actorului, fiind cea mai mică.

Pe bunicii din partea tatălui nu i-a apucat. Bunicul murise pe front, iar bunica, se pare că îi părăsise. Doar pe bunica Maria Vasiliu a apucat-o. Și ea se stingea când Emanoil avea 10 ani. Părinții actorului, Gabriel Petruț și Ecaterina Vasiliu, s-au căsătorit în 1928 și au cumpărat împreună o căsuță la Mărășești în spatele gării. Au avut 4 copii. Primul, o fetiță născută în 1930, care a murit imediat după naștere, apoi Emanoil – actorul, George, fratele cu doi ani mai mic, și Mariana, născută în 1936, an în care într-una din camerele casei familiei Petruț funcționa Oficul telefonic al Mărășeștilor. În anul 1939, când Emanoil ajunge la vârsta de școală, părinții acestuia se mută la Focșani, tatăl fiind grefier la Tribunalul Putna, azi Tribunalul Focșani, iar casa lor de la Mărășești este transformată în popotă după intrarea rușilor în țară. Părinții actorului au trăit la Focșani până în 1961, când își vând locuința și se mută în Capitală, unde trăiau cei trei copii ai lor.
În mărturisirile sale, actorul își amintea primul rol – Costea Gherasim – din piesa O zi de odihnă de Valentin Kataev; pomenea apoi Moscova, orașul meu drag, o piesă de operetă, fără să uite că la 15 ani juca la Focșani rolul fiului din piesa Fiul meu de Gergely Sándor la matineu, deoarece spre seară juca trupa sosită de la București. Cine era fiul celebru descins din Capitală? Era George Vraca, cel care, remarcându-i jocul, l-a chemat în cabina de machiaj și i-a spus fără să-l privească: „Termină liceul și fă-te actor!” Cu încurajarea marelui Vraca, Emanoil pleca în 1948 la Iași, sprijinit de autoritățile focșănene, să susțină concurs la Facultatea de Teatru din Moldova, recent înființată sub conducerea lui Ion Lascăr. În anul petrecut aici, studentul i-a jucat pe toți junii-primi din repertoriul ieșean, apoi norocul l-a adus la București, la Institutul de Teatru. În 1953 devenea absolvent de IATC.
Imediat după absolvire, Emanoil Petruț începe să joace la Teatrului Nottara, apoi la Teatrul Național, unde va fi angajat începând cu anul 1957. Debutează în 1953 pe scenă la Nottara cu trei roluri în piesa Nepoții gornistului: Oprea bunicul, Pintea tatăl și Cristea fiul, pentru care primește Premiul de Stat un an mai târziu. Îl joacă pe Diatlov din A treia patetică de Pagodin, cu Eva Pătrășcanu, și tot cu frumoasa Eva joacă în piesa Cum îți bate inima.
La Teatrul Național a jucat și răi și buni, și clasici și moderni, iar intrarea lui aici a fost copleșitoare, devenind partener de scenă cu personalități de marcă ale teatrului românesc. Petruț a fost Peer din Cei din Dangaard de Andersen Nexo, alături de Aura Buzescu, Eliza Petrăchescu și Emil Botta; Torvald din Nora lui Ibsen, alături de Pușa Preda și Valeria Gagealov; Nehlindov din Învierea lui Tolstoi. A fost și Ezra Mannon în piesa Din jale se întrupează Electra, și Eben din Patima de sub ulmi de Eugene O’Neill, cu Ștefan Ciubotărașu, Matei Alexandru, Constantin Rauțchi, în regia lui Horea Popescu; a fost și Menelau din Troienele lui Sartre după Euripide, alături de distinsa Valeria Gagealov.
L-a jucat și pe Ferdinand din Furtuna lui Shakespeare și pe Fabrizio din Hangița lui Goldoni, pe Leonardo din Nunta însângerată de Federico García Lorca, în regia lui Miron Niculescu, alături de Traian Stănescu, Tanți Cocea, Adela Mărculescu, Draga Olteanu, Ilinca Tomoroveanu și Constantin Diplan, pe Dobrian din Ștafeta nevăzută a lui Paul Everac, cu actrița Coca Andronescu. L-a interpretat și pe voievodul Răzvan din Răzvan și Vidra de B. P. Hașdeu, dar și pe hatmanul Arbore din Apus de soare de Delavrancea, cu Elvira Godeanu, cu Botta, Calboreanu și Beligan, în regia Mariettei Sadova.A fost Paul în Al patrulea anotimp de Eugen Lovinescu, cu Natașa Alexandra și Carmen Stănescu, Slim în Oameni și șoareci de John Steinbeck, în regia lui A. Finți, alături de Florin Piersic, un spectacol de succes în capitalele europene; și Pavel Golea a fost în Surorile Boga de Horia Lovinescu. Emanoil Petruț fusese distribuit în 1981 în Tinereţea lui Moromete, dramatizare după romanul lui Marin Preda.
Ultimul său rol a fost cel din piesa lui Dale Wasserman, Zbor deasupra unui cuib de cuci (1983), în regia lui Horea Popescu. Parteneri de scenă i-au fost: Florin Piersic, Olga Delia Mateescu, Gheorghe Cozorici, George Motoi, Costel Constantin și Claudiu Bleonţ.Primul film în care numele său apărea pe ecran a fost În sat la noi… (1951),de Jean Georgescu și Victor Iliu. Petruț era student și a primit un rol mic, de secretar UTM, iar filmul a fost răsplătit cu un premiu la Festivalul de la Karlovy Vary.
Au urmat și alte roluri în pelicule de propagandă, că doar erau anii ’50 și în cinematografie: Brigada lui Ionuț (1954), un film de Jean Mihail, cu Gheorghe Ciprian, Dem Savu, Jules Cazaban și George Calboreanu; Alarmă în munți (1955), în regia lui Dinu Negreanu, cu Fory Etterle, Dem Savu și debutanții Amza Pellea, Mircea Albulescu și Ion Popescu Gopo, sau Secretul cifrului (1959) de Lucian Bratu, regizor care îi va deveni bun prieten. Anii ’60 i-au adus actorului alte filme: Porto Franco (1961), în regia lui Paul Călinescu, cu Simona Bondoc, Geo Barton, Ciubotărașu, Liliana Tomescu și Ion Dichiseanu, cu un scenariu rescris de Mihnea Gheorghiu după Europolis de Jean Bart; Sărutul (1964), Merii sălbatici (1964) în regia lui Al. Croitoru, cu Ileana Stana Ionescu, Draga Olteanu, Silviu Stănculescu și Dana Comnea, Amintiri din copilărie (1965) și Tinerețe fără bătrânețe (1969), două pelicule semnate de Elisabeta Bostan, distinse cu premii internaționale.
Regizorul Dinu Cocea l-a ales pentru Răpirea fecioarelor și Răzbunarea haiducilor, două filme care au adus enorm de mulți spectatori în sala de cinema. Regizorul îl iubea și îl aprecia pentru seriozitate, generozitate, spirit de aventură și curaj de cascador, motiv pentru care îl va distribui în 1981 în Iancu Jianul Zapciul și Iancu Jianul haiducul. Au fost și alte pelicule istorice care i s-au potrivit: Cantemir (1975) și Burebista (1980) de Gheorghe Vitanidis. Simbol cinematografic situat aproape de sufletul actorului a fost filmul Tudor, pentru care a stat zile întregi la Biblioteca Academiei să-și studieze personajul și perioada istorică.Recunoștea în interviurile sale că se identificase cu revoluționarul de la 1821. A fost un film privilegiat în privința premiilor: Premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Filmului de la Mamaia din 1963 și un an mai târziu, „Crucea Sudului” la Buenos Aires, George Vraca și Emanoil Petruț fiind cei doi actori români printre staruri internaționale.
Au urmat: filmul Frații de Mircea Moldovan, pentru care a primit premiul ACIN; Cu mâinile curate, în regia lui Sergiu Nicolaescu; Ciprian Porumbescu (1972), de Gheorghe Vitanidis, în care rolul principal era al actorului Vlad Rădescu, iar Petruț era Preotul Iraclie. Parașutiștii (1973) de Dinu Cocea sau Alarmă în Deltă, un film de Gheorghe Naghi. Ultimele filme la care a lucrat pe platourile Studiourilor Buftea au fost Întunericul alb, în regia lui Andrei Blaier a cărui premieră a avut loc în 1983, anul dispariției actorului, și Întoarcerea Vlașinilor de Mircea Drăgan difuzat pe ecrane în 1984, cu Cezara Dafinescu, Ioana Dragan și Florina Luican.
În 1960, Emanoil se căsătorea cu fiica celebrului estetician și filozof Mihai Ralea. El trecut de 28 de ani, ea, aproape 31. Catinca Ralea a fost unul dintre cei mai încântători și cultivați oameni de radio din România, care primise în familia ei o educație aleasă.L-a susținut pe Petre – așa îl alinta – în toată cariera actoricească, deși el era mai boem.Se completau unul pe altul, erau efervescenți. Primeau oaspeți și mergeau în vizite… Dar într-o zi de 19 ianuarie a anului 1981, Catinca se stingea lăsând în urmă un gol imens în sufletul soțului ei, care trecea și el în nemurire doi ani mai târziu. Ca o ironie a sorții, moartea parcă egalase diferența temporală dintre ei. Ea trecuse de 51. Îi împlinise și el. Amândoi sunt împreună de ani și ani, în odihnă veșnică, la Cimitirul Bellu.
Dacă spre sfârșitul anilor ’60, doi regizori români – Sergiu Nicolaescu și Mircea Drăgan – foloseau vocea actorului în două coproducții: Dacii (1967) și Columna (1968) – în aceeași perioadă, Emanoil Petruț era distribuit și în câteva piese de teatru radiofonic. În Poienile lui Simion de M. Jecăneanu, alături de Dan Damian și Mihai Mereuță; în Viforul de Barbu Șt. Delavrancea, alături de Alexandru Critico, Gheorghe Ciprian, Nicolae Brancomir și Alexandru Giugaru; în Moara cu noroc de Ioan Slavici, în regia lui Cristian Munteanu, actorul îl interpretează pe Pintea, alături de Magda Popovici, Corado Negreanu, Alexandru Arșinel și Costel Constantin.
În 1975, regizorul Mihai Pascal îi încredințase lui Emanoil Petruț un rol principal: Colonelul Făgădaru din piesa Contraatacul (1975) de Mihail Joldea, alături de vrânceanul său, Cornel Coman.Ultima întâlnire cu teatrul radiofonic a fost cea din 1981 pentru înregistrarea piesei Intrusul după Marin Preda, în regia lui Cristian Munteanu. Emanoil Petruț se întâlnea pentru ultima oară în Radio cu foarte mulți dintre prietenii săi, actorii: Ştefan Iordache, Ileana Predescu, Dana Dogaru, Ion Marinescu, Mihai Mereuţă, Dan Damian, Boris Petroff, Matei Gheorghiu, N. Luchian Botez, Valeria Ogăşanu, Corado Negreanu, Mia Macri, Victor Ştrengaru, Jean Reder, Vasile Lupu, Sergiu Demetriad, Mihai Badiu, Catiţa Ispas, Sorin Gheorghiu, Violeta Berbiuc, Ionuţ Dogaru, George Marcu, Simion Hetea, Nicolae Crişu.
Marele actor Emanoil Petruţ s-a stins din viaţă la vârsta de 51 de ani, pe 8 august 1983, fiind înmormântat alături de Catinca în cimitirul Bellu. Astăzi, Casa de Cultură din Mărăşeşti, oraşul unde s-a născut Emanoil Petruţ, îi poartă numele.

Surse:
https://www.cinemagia.ro/actori/emanoil-petrut-2834/
http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/emanoil-petrut/
https://www.ziarulmetropolis.ro/undeva-candva-emanoil-petrut/
https://cultural.bzi.ro/emanoil-petrut-sfarsit-prematur-la-51-de-ani-a-jucat-in-peste-50-de-filme-71243
http://www.cinemarx.ro/persoane/Emanoil-Petrut-52267.html?biografie
http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/emanoil-petrut-sfarsit-prematur-la-51-de-ani-a-jucat-in-peste-50-de-filme-7373996
http://www.rador.ro/2015/01/19/portret-catinca-ralea-o-profesionista-a-intrebarii/

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here