S-a întâmplat în 28 mai 1977

0
75

S-a întâmplat în 28 mai 1977: Inaugurarea Muzeului „Tropaeum Traiani” şi a replicii Monumentului triumfal ridicat de împăratul Traian la Adamclisi (restaurat de un grup de specialişti români). La 28 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani reconstituit, precum şi a Muzeului „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi. În prezent, Complexul muzeal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi include Monumentul Triumfal, muzeul şi cetatea Tropaeum Traiani.

Pe teritoriul comunei Adamclisi din judeţul Constanţa se află unele dintre cele mai importante vestigii antice romane de pe teritoriul ţării noastre: Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani şi ruinele cetăţii Tropaeum Traiani. Monumentul Triumfal, înalt de 42 m, a fost inaugurat în anul 109 d.Hr. pe un platou de la Adamclisi, în memoria victoriei obţinute aici de legiunile romane ale împăratului Traian în timpul primului război dacic (101-102 d.Hr.). Acesta este cel mai însemnat monument ridicat de romani în regiunea Dunării de Jos.
De formă circulară, cu un diametru de cca. 38,3 metri, Monumentul Triumfal (construit între anii 106-109 d.Hr.) este alcătuit dintr-un nucleu cilindric înconjurat la bază de o platformă circulară cu şapte trepte de piatră. Pe nucleul cilindric se aflau, de jur împrejur, 54 de metope din piatră din care s-au mai păstrat doar 49, sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor dintre daci şi romani. Deasupra nucleului se înalţă un acoperiş tronconic îmbrăcat în solzi din piatră şi un soclu hexagonal, înalt de şase metri, pe care se află Trofeul propriu-zis. Acesta înfăţişează o armură clasică romană, cu armele de luptă, şi are la bază arme şi prizonieri sculptaţi tot în piatră. Pe una dintre feţele soclului hexagonal a fost descifrată o inscripţie conform căreia monumentul a fost închinat Zeului Marte, răzbunătorul (Mars Ultor).

Aproximativ în aceeaşi vreme cu monumentul, la o distanţă de aproximativ 1,5 km, a fost construită cetatea Tropaeum Traiani, locuită de romanii care, după luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea, situată ca într-un amfiteatru, avea impozante edificii publice şi construcţii civile, turnuri şi ziduri de apărare din blocuri mari de piatră, străzi pavate cu dale de piatră şi un sistem de canalizare.

Tropaeum Traiani, fortăreaţa întemeiată de împăratul Traian pe platoul situat în valea Urluii, spre vest de satul de azi Adamclisi, judeţul Constanţa, la o importantă răscruce de drumuri romane militare şi comerciale, unde se afla o aşezare geto-dacică mai veche şi în apropierea măreţului monument triumfal înălţat de acelaşi împărat în anul 109 d.Hr., a ajuns curând la mare înflorire economică şi culturală, fiind ridicată către anul 170 la rangul de municipium. Refăcută din temelii sub Constantin şi Liciniu (316 d.Hr.), cetatea tropeenilor a cunoscut ultima sa perioadă de mare înflorire în secolul al VI-lea, sub împăraţii Anastasius I şi Iustinian şi a dăinuit până la începutul secolului al VII-lea.
Atenţia cercetătorilor români asupra monumentului Tropaeum Traiani şi a aşezării cu acelaşi nume a fost atrasă curând după reintrarea Dobrogei în graniţele României în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878. În anul 1882 istoricul şi arheologul Grigore Tocilescu vizitează pentru prima dată localitatea Adamclisi.În anul 1882, Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Muzeului de antichităţi, a deschis la Adamclisi primul şantier arheologic românesc, se arată în lucrarea amintită.Grigore Tocilescu s-a ocupat, între anii 1882-1890, de dezvelirea şi studierea monumentului triumfal. Din 1891, Grigore Tocilescu începe săpăturile arheologice şi la cetate, acestea fiind efectuate în mai multe campanii în anii 1891-1893, 1895-1897, 1904-1909. Cu prilejul săpăturilor, la cetate au fost descoperite cu acest prilej importante inscripţii, pe baza cărora s-a putut stabili că numele cetăţii era Tropaeum Traiani, a fost stabilit planul cetăţii, au fost dezvelite porţile principale, o parte din incintă şi din strada principală, basilica forensis, patru bazilici creştine. Pe dealul Monumentului Triumfal au fost descoperite altarul militar (ridicat din ordinul împăratului Traian în amintirea militarilor romani căzuţi în bătălie) şi tumulul funerar (mausoleul).

După moartea lui Grigore Tocilescu, în 1909, săpăturile arheologice de la Adamclisi au fost continuate, până în 1910, de succesorul acestuia la conducerea Muzeului naţional de antichităţi, G. Murnu. Vasile Pârvan, devenit director al Muzeului naţional de antichităţi în 1910, nu a mai reluat săpăturile de la Adamclisi, în schimb, întemeindu-se pe rezultatele obţinute de Grigore Tocilescu, a întocmit un temeinic studiu de sinteză istorico-arheologică privind cetatea Tropaeum Traiani.

În 1933 istoricul şi arheologul Paul Nicorescu, profesor la Universitatea din Iaşi, a reluat cercetarea ruinelor romane de la Adamclisi, iar cercetările de aici au durat până în 1943. Alte campanii de săpături arheologice au avut loc în 1960 şi 1963. Începând din 1968, Institutul de Arheologie din Bucureşti, la care, un an mai târziu, s-au asociat Muzeul de Arheologie din Constanţa şi, pentru un timp, şi câţiva arheologi din Iaşi, a reluat săpăturile arheologice atât pe dealul monumentului, cât şi la cetate. Acestea au continuat în 1970 şi 1971, fiind realizate de un colectiv de cercetători de la Institutul de Arheologie condus de istoricul şi arheologul Ion Barnea.
Întregul ansamblu arheologic a fost restaurat pentru prima dată în perioada 1974 -1977.Monumentul Triumfal a fost reconstituit în 1975-1976 cu piese reproduse după cele originale, acestea din urmă (metope şi alte sculpturi de la Monumentul Triumfal) fiind adăpostite într-un muzeu înfiinţat în satul Adamclisi.La 28 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani reconstituit şi a Muzeului Tropaeum Traiani, a cărui clădire este concepută ca un lapidarium. Muzeul adăposteşte părţi originale ale monumentului Tropaeum Traiani, precum şi o serie de vestigii arheologice descoperite la fosta cetate romană cu acelaşi nume. Astfel, pot fi văzute aici statuia originală din vârful monumentului Tropaeum Traiani, metope înfăţişând scene de luptă dintre daci şi romani, frize, ceramică, unelte, opaiţe, fragmente de apeducte, podoabe ş.a.

Surse:
https://revistapontica.files.wordpress.com/2009/06/pontica-41-pag-393-402.pdf
xxx-„Istoria României în date”, Bucureşti, 1992
https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/37-de-ani-de-la-inaugurarea-muzeului-tropaeum-traiani-si-a-replicii-monumentului-roman-de-la-adamclisi-495440.html
Ion Barnea (coord.) „Tropaeum Traiani. I . Cetatea”, Bucureşti, 1979.
https://www.scribd.com/document/338201527/Adamclisi

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here