S-a întâmplat în 24 mai 1908

0
51

S-a întâmplat în 24 mai 1908: A fost inaugurată oficial noua clădire a Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol I, a prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria. Cu aceasta ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea 4 diorame bio-geografice (deşertul Sahara, savana africană, preria americană şi tundra), printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate.

Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti a fost fondat prin decretul nr. 143 semnat de Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti (1834-1842), la iniţiativa fratelui său, banul Ghica Mihalache, cel care a fost şi primul donator important. El a oferit noii instituţii culturale o colecţie de 1.250 monede greceşti, romane şi bizantine, 150 minerale, una cuprinzând 213 cochilii de moluşte, precum şi un important număr de peşti, păsări, mamifere şi fosile.

Colecţiile erau depuse în incinta Colegiului „Sf. Sava”, dar în anul 1859, existând intenţia de demolare a acestuia, colecţiile au fost transferate în câteva clădiri situate în apropierea colegiului. Câţiva ani mai târziu (1863) o comisie numită de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice a hotărât instalarea Muzeului Naţional în trei săli situate în aripa stângă a Palatului Academiei, exponatele fiind transferate acolo în luna septembrie 1864. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Administrarea şi Organizarea Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti ce stabilea atribuţiile personalului, activităţile destinate să îmbogăţească colecţiile, programul de vizitare, precum şi numirea unui profesor universitar în funcţia de director.

În 1903, directorul Muzeului, Grigore Antipa, a prezentat primului-ministru Dimitrie Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenţei unei clădiri special construite pentru a organiza „un Muzeu de Istorie Naturală demn de Capitala ţării”. Consiliul de Miniştri a aprobat proiectul şi suma de 350.000 lei, necesară ridicării clădirii pe un teren de 23.000 mp, situat pe Şoseaua Kiseleff nr. 1. Astfel, în anul următor (1904) au început lucrările de construcţie a noii clădiri destinate Muzeului, după proiectul inginerului Mihail Rocco, faţada fiind proiectată de arhitectul Grigore Cerchez.

Lucrările au fost terminate în anul 1906 şi toate colecţiile au fost transferate în noua clădire, începând dificila muncă de aranjare. Inaugurarea oficială a Muzeului în noua sa clădire a avut loc la 24 mai 1908, în prezenţa regelui Carol I, a prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria. Cu această ocazie, au fost deschise pentru vizitare 16 săli create de Grigore Antipa, dintre care una cuprindea patru diorame bio-geografice (deşertul Sahara, savana africană, preria americană şi tundra), printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate.
Ulterior, a fost adus în clădirea muzeului Scheletul de „Deinotherium gigantissimum” de la Laboratorul de Geologie al Universităţii Bucureşti (1911); au fost inaugurate noi secţii – Geologie, Mineralogie, Paleontologie, Anatomie comparată, Antropologie, Etnografie generală şi Ecologie – care ocupau 11 săli şi a fost montată pe frontonul clădirii o placă de marmură purtând inscripţia „Muzeul Naţional de Istorie Naturală” (1914). La 23 mai 1933, în sala centrală de la parterul Muzeului a avut loc o şedinţă solemnă, prezidată de regele Carol al II-lea, consacrată împlinirii a 100 de ani de la fondarea Muzeului, 40 de ani de la numirea lui Grigore Antipa în funcţia de director şi 25 de ani de la deschiderea Muzeului în clădirea din Şoseaua Kiseleff. Cu această ocazie, prin decret regal, Carol al II-lea a hotărât ca Muzeul să poarte numele de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

În noiembrie 1996, au început lucrările de consolidare la clădirea Muzeului, necesare din cauza şubrezirii structurii de rezistenţă a clădirii ca urmare a cutremurelor din anii 1940, 1977, 1986 şi 1990 şi lucrărilor de construcţie a metroului. În consecinţă, Muzeul şi-a închis porţile pentru public, la 31 august 1997, urmând a fi redat circuitului pe etape: demisolul (1999), sălile de la parter (2000), primele două săli aflate la etaj (2001), sălile dedicate păsărilor din fauna României şi primatelor din fauna mondială, aflate la etaj (2002).

În prezent, muzeul pune la dispoziţia vizitatorilor expoziţia de bază, structurată pe 3 nivele, însumând peste 2.000 de piese. La subsol este prezentată Biodiversitatea României şi sunt marcate cele cinci bioregiuni din ţară: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică. La parter, fauna mondială este aranjată biogeografic, iar la etaj se pot afla informaţii despre originile şi evoluţia vieţii, paleontologie, lumea insectelor şi complexitatea speciei umane. Tot pe acest nivel se găsesc spaţiile interactive, destinate copiilor şi nu numai acestora.Patrimoniul Muzeului însumează peste 2 milioane de piese.

În cadrul colecţiilor, adevărată comoară a patrimoniului ştiinţific al Muzeului, sunt exemplarele pe baza cărora au fost descrise specii noi, aşa numitele exemplare-tip.Acestea provin mai ales din fauna străină şi aparţin colecţiilor de nevertebrate (6.986 exemplare), de vertebrate (91 exemplare) şi de paleontologie (1 exemplare). Muzeul „Grigore Antipa” deţine colecţii zoologice care aparţin majorităţii grupelor de animale nevertebrate şi vertebrate (inclusiv fosile), dar şi colecţii de anatomie comparată, geologie (minerale şi roci), etnografie şi antropolgie, diorame şi biogrupe.

După decembrie 1989, colecţiile au continuat să se îmbogăţească prin materialul colectat în timpul deplasărilor din ţară, dar şi în expediţiile organizate de muzeu în Indonezia (1991) şi Brazilia (1994). Activitatea de cercetare ştiinţifică în Muzeul „Grigore Antipa” este concentrată pe investigarea diversităţii faunistice din România şi la nivel mondial, parte din rezultatele obţinute având şi implicaţii exprese în gestionarea durabilă a mediului.

La muzeu se desfăşoară şi cercetări de biologie moleculară, ale căror rezultate sunt publicate în revista Travaux du Museum d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa”, care apare anual, încă din 1957.În februarie 2009, au început lucrări de modernizare a muzeului, instituţia fiind redeschisă publicului la 17 septembrie 2011. În noua formulă, muzeul are cinci săli în care se proiectează documentare, 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D, plasme şi sisteme interactive de prezentare a exponatelor. Există spaţii destinate interactivităţii, săli multimedia şi compartimente amenajate ca laboratoare în care vizitatorii pot face sau asista la experimente ştiinţifice, demonstraţii şi lucrări de laborator.

Misiunea muzeului este studiul biodiversităţii prin cercetare bazată pe colecţii, petrecerea agreabilă a timpului liber, popularizarea cunoştinţelor legate de fauna României şi de cea mondială, precum şi sensibilizarea publicului faţă de problemele actuale legate de protecţia mediului şi conservarea habitatelor.

Surse:

https://antipa.ro/istoric-muzeu/istoric/

https://antipa.ro/

https://radioromaniacultural.ro/documentar-muzeul-grigore-antipa-182-de-ani-de-existenta/

https://www.gandul.info/muzeul-national-de-istorie-naturala-grigore-antipa-12630007.html

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/11/03/documentar-muzeul-national-de-istorie-naturala-grigore-antipa-180-de-ani-de-la-infiintare-09-10-57

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here