S-a întâmplat în 20 mai 1990

0
66

S-a întâmplat în 20 mai 1990: Au avut loc primele alegeri libere şi democratice în România de după al II-lea Război Mondial; electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional). Chiar în seara zilei de 22 Decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale, structura eteroclită care a preluat conducerea României, a anunţat, pe primul loc, „abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ”, urmat imediat de „organizarea de alegeri libere”. România ieşea, prin jertfa supremă a cetăţenilor săi, din 45 de ani de dictatură comunistă, sistem autoritar cu un singur partid politic, desigur cel comunist, care domina întreaga viaţă a societăţii.

Primele alegeri libere pluripartiste din România post-comunistă au avut loc la 20 mai 1990. Timp de cinci luni, societatea românească a cunoscut o evoluţie accelerată, descoperind şi aplicând normele şi principiile sistemului democratic cu mai multe partide politice, fiecare cu un program politic propriu şi, desigur, cu o ofertă electorală personalizată.

Datorită timpului scurt şi a condiţiilor complicate în care se desfăşura procesul de democratizare, liderii momentului au decis ca mandatele câştigate la alegerile din 20 mai 1990 să fie nu de patru ani ci de doi ani, jumătate din mandatul normal care era avut în vedere pentru politica românească. În acest interval, românii îşi propuneau să perfecţioneze sistemul democratic, să consolideze sistemul de partide politice şi dezbaterea politică liberă, să adopte o Constituţie democratică şi toate legile de bază pentru o viaţă socială şi politică liberă, pluralistă.

Chiar de la primele alegeri, la 20 mai 1990, românii au revenit la parlamentul bicameral, cu Senat şi Cameră a Deputaţilor, tradiţional în România dar înlocuit, pe perioada comunismului, de un parlament cu o singură cameră. La aceste prime alegeri pluraliste libere, românii au ales, prin vot direct, şi preşedintele ţării.

Dezbaterea, viaţa politică şi chiar noile structuri oficiale au fost dominate de trei partide politice, unul nou-noul, Frontul Salvării Naţionale, care prelua vizibilitatea grupului ce a exercitat puterea în stat imediat după fuga dictatorilor, cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu. Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat erau, în schimb, partide cu o istorie bogată, partide care au condus România în devenirea sa ca stat modern, începând cu a doua jumătate a secolului al XlX-lea sau imediat după primul război mondial.
Cele trei partide au dat, în 1990, şi principalii candidaţi la şefia statului: Ion Iliescu, din partea FSN, Radu Câmpeanu, pentru PNL şi Ion Raţiu, reprezentând PNTCD. Cum, în România, nu au avut loc niciodată alegeri anticipate, Parlamentul s-a schimbat din 4 în 4 ani, următorul termen expirând în anul următor.Până în 2004, alegerile parlamentare au coincis cu cele prezidenţiale. Atunci, noul şef al statului a fost ales pentru un mandat de cinci ani, decuplându-se, astfel, alegerile parlamentare de cele ale şefului statului.

Din 1992, românii îşi aleg, prin vot universal, şi aleşii locali.Până acum, alegerile locale au avut loc în acelaşi an cu cele legislative, fără ca această coincidenţă să fie o regulă oficială. De asemenea, din 2009, românii îşi aleg trimişii în Parlamentul european, de asemenea, prin vot universal şi liber.

Surse:

Stoica, Stan, Dicţionarul partidelor politice din România (1989 – 2004), Ediţia a IV-a, Bucureşti, Editura Meronia, 1994

http://www.roaep.ro/prezentare/stire/totul-despre-alegerile-din-anul-1990-pe-site-ul-aep/

https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/1990-anul-0/1990-20-mai-primele-alegeri-libere-ziua-recordurilor-electorale-397534

https://www.rri.ro/ro_ro/vot_si_democratie-2531704

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here