14 noiembrie – Ziua Dobrogei

0
297

14 noiembrie – Ziua Dobrogei. Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat, oficial, în componenţa statului român modern. Congresul de Pace de la Berlin, din iunie – iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei. Pacea venea după războiul purtat între anii 1877 şi 1878 între Imperiul ţarist şi Imperiul otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea Ţărilor Balcanice. România a intrat în acest război pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa proclamată în ziua de 9 mai 1877.

    La Congresul de Pace de la Berlin, desfăşurat în perioada 13 iunie-13 iulie 1878, a fost recunoscută independenţa României, dar în mod condiţionat. Dobrogea şi Delta Dunării au intrat în componenţa statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail.Pregătirile pentru unirea Dobrogei cu România au început pe la mijlocul lunii octombrie 1878, când a fost promulgată şi o lege pentru reintegrarea Dobrogei.
        În ziua de 10 noiembrie, Domnitorul Carol I a prezidat întrunirea Consiliului de Miniştri, în care au fost stabilite normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei şi pentru primele organizări. În ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziţii pentru intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, Domnitorul a elaborat o proclamaţie către locuitorii Dobrogei şi un ordin de zi către armată.Documentele prezintă principiile şi modul de reintegrare a Dobrogei la statul modern român. În calitate de prefecţi au fost numiţi G. Ghica şi N. Opran, primul la Constanţa, iar cel de-al doilea la Tulcea. N. Catargiu a fost desemnat responsabil cu trecerea teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră în stăpânire românească.
       În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu – comandandul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea, prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului. În cadrul festivităţilor organizate s-au ţinut mai multe discursuri, iar episcopul Dunării de Jos a oficiat un Te Deum.Cu acest prilej, s-a dat citire celor două importante documente: Proclamaţia către dobrogeni şi un Înalt ordin de zi către armată.
      Proclamaţia poate fi considerată ca fiind, în aceeaşi măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor ţării, a religiei minorităţilor din această provincie şi a proprietăţilor, a ordinei şi disciplinei, dar şi un îndemn la colaborare cu autorităţile statului român. La final, Carol I a străbătut oraşul Brăila în fruntea trupelor militare şi în aplauzele cetăţenilor. După festivităţi, oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul „Ştefan cel Mare” şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni: români, turci, tătari şi bulgari.
      De la Ghecet, Carol I s-a întors în capitală pentru a deschide întrunirea Corpurilor Legiuitoare, însă nu înainte de a ura drum bun trupelor care plecau spre Măcin. Autorităţile civile şi militare ale statului român au ajuns la Măcin, apoi la Babadag, după care, în ziua de 18 noiembrie, au intrat în Tulcea.În oraşul Constanţa au ajuns în ziua de 23 noiembrie 1878.
      Ziua de 14 noiembrie reprezintă ziua unirii Dobrogei cu România.Este ziua în care, la Brăila, în anul 1878 s-au desfăşurat festivităţile prilejuite de punerea în aplicare a art. 46 al Tratatului de la Berlin, prin care teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră revenea la patria-mamă.Unirea Dobrogei cu România reprezintă a doua etapă în procesul de unire naţională a românilor. Prima a fost cea de la 24 ianuarie 1859, când Moldova s-a unit cu Muntenia, iar a treia a avut loc la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
PROCLAMAŢIUNEA M.S. REGALĂ CĂTRE DOBROGENI
NOI CAROL I.
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională,
Domn al Românilor,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate.
Marile puteri europene, prin Tratatul de la Berlin au unit ţara voastră cu România. Noi nu intrăm în hotarele voastre, trase de Europa, ca cuceriitori, dar o ştiţi şi voi, mult sânge românesc s-a vărsat pentru desrobirea popoarelor din dreapta Dunării.Locuitori de orice naţionalitate şi religiune, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân şi a lui Ştefan cel Mare, de astăzi face parte din România.Vieaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţiuni, pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine.
      Religiunea voastră, familia voastră, vor fi apărate deopotrivă ca şi ale creştinilor.Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.
      Şi Creştini şi Musulmani primiţi, dar, cu încredere autorităţile române; ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra persoana şi interesele voastre legiuite; în sfârşit de a vă desvolta buna stare morală şi materială.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare, decât de a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
Salutaţi, dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, dreptăţii şi al păcii.
     În curând provincia voastră, pe cale constituţională va primi o organizaţiune definitivă, care ţine seamă de trebuinţele şi de moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţiunea voastră cetăţenească. Până atunci, autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji de bunul vostru traiu, de a vă face a iubi ţara, la a cărei soartă, de acum, este lipită şi soarta voastră. Ca întâia dovadă a părinteştei noastre îngrijiri pentru voi, a dorinţei noastre de a uşura greutăţile voastre, noi desfiinţăm dijma de orice natură pentru anul 1879.
       De la 1 ianuarie 1880 ea va fi înlocuită printr-o dare bănească mai dreaptă şi mai uşoară pentru agricultori. «Embaticul» (impozit pe capitalul imobiliar din oraşe şi sate), «Tementuatul» (impozit de 3% asupra lucrului agricultorilor şi meşteşugarilor), «Impozitul asupra chiriei cârciumilor, cafenelelor, băcăniilor, hanurilor», toate acestea se vor preface de la 1 ianuarie 1879 într-dare bănească, mai uşoară şi mai dreaptă; iar «Bedelul» (impozit pentru scutire de armată), darea «Entizab» (taxa de 2 ½%) pentru vânzarea vitelor şi taxa pe mori se desfiinţează cu totul.
     Şi, dar chemând binecuvântarea celui a tot Puternic, în numele şi cu învoirea Europei, noi luăm azi în stăpânire provincia «Dobrogea» care devine şi este ţară română, şi transmiţându-vă domneasca noastră salutare, vă urăm ca această zi să devie pentru această parte a României, începutul unui viitor de pace şi înflorire, începutul bunului traiu şi al înfrăţirii între fii aceleiaşi ţări”.
ÎNALT ORDIN DE ZI CĂTRE ARMATĂ
Soldaţi!
Puterile mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a părinţilor noştri de mai înainte.
Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca fraţi ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetăţenii noştri.
Soldaţi!
În această nouă Românie veţi găsi o populaţiune care în cea mai mare parte este deja românescă.Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi alte credinţe. Toţi aceştia care devin mebri ai statului român, au acelaşi drept la protecţiunea şi la dragostea voastră!
Între ei veţi găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre.Vă recomand cu deosebire ca să respectaţi credinţa lor.
Fiţi în mijlocul noilor voştri concetăţeni, ceea ce aţi fost atât în timp de pace cât şi pe câmpul de onoare: model de bravură şi de disciplină, apărători ai drepturilor României şi anteluptători ai legalităţii şi civilizaţiei Europei; astfel vă cunoaşte acum întreaga Europă, şi cu mândrie confirmăm aceasta.
Aşadar, drum bun soldaţi şi Dumnezeu să vă apere.
Trăiască România!
Dat la Brăila la 14 noiembrie, anul 1878
Carol I
          În cinstea unirii a fost ridicat la Tulcea un monument.Monumentul a fost ridicat în cinstea militarilor români care au luptat în Războiul de Independenţă (1877-1878) şi pentru a evoca reunirea Dobrogei cu România.Fondurile necesare construirii monumentului au fost adunate prin grija „Ligii pentru propăşirea Dobrogei”. La 17 octombrie 1879, domnitorul Carol I a pus piatra de temelie a monumentului. Finalizat în anul 1899, monumentul a fost inaugurat la 2 mai 1904, tot în prezenţa regelui Carol I.
      Conceput sub forma unui obelisc înalt de 22 de metri, înălţat pe un soclu cu două trepte, monumentul a fost executat de sculptorii George Vasilescu şi Constantin Bălăcescu. La baza obeliscului, în părţile laterale, sunt fixate două elemente sculpturale: un dorobanţ cu arma pe umărul stâng şi o goarnă în mâna dreaptă, respectiv un vultur impunător, cu aripile deschise.Pe faţada principală a piedestalului era montată o placă cu textul: „Ridicatu-sa acest monument de cetăţenii tulceni ai ţării, în anul MDCCXCIX spre vecinica amintire a readucerii Dobrogei lacăminul strămoşesc prin vitejia armatei române sub conducerea Regelui Carol I”.
      În anii primului război mondial monumentul a fost distrus de trupele bulgare de ocupaţie.Refăcut parţial în 1932, prin grija arhitectului G.T.Ionescu, a fost definitivat în 1977 când, cu prilejul Centenarului Independenţei, cu sprijinul sculptorului Cristea Grosu, au fost repuse la locul lor statuile drobanţului şi vulturului. O nouă placă cu un nou text a fost montată pe monument: „Acest monument a fost/ ridicat de cetăţenii din/ oraşul Tulcea în 1899/ ca simbol al eroismului şi/ vitejiei poporului român/ în lupta pentru eliberarea/ de sub jugul otoman şi/ independenţa României”.

Surse:

Neagoe, Stelian, Istoria Unirii Românilor, Editura Diogene, Bucureşti, 1993

Rădulescu, Adrian; Bitoleanu, Ion, Istoria Dobrogei, Editura Ex Ponto, Constanţa 1998

https://tulcealibrary.ro/portal/ziua-dobrogei-14-noiembrie-1878/

http://www.romania-actualitati.ro/14_noiembrie_unirea_teritoriului_dobrogea_cu_romania-120969

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/ziua-dobrogei/dobrogeaetnica-14-noiembrie-astazi-este-despre-dobrogea-la-140-de-ani-de-la-revenirea-pe-harta-romaniei-iubiti-tara-la-a-carei-soarta-este-lipita-676415.html

https://adevarul.ro/locale/constanta/mica-unire-14-noiembrie-1878-ziua-dobrogea-revenit-patria-mama-1_546507700d133766a8d57c1f/index.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here