10 legume cu conţinut redus de carbohidraţi

0
929

legumeConsumul de legume cu conţinut redus de carbohidraţi este foarte important pentru menţinerea nivelului de glicemie din sânge în parametri normali, prevenirea acumulării greutăţii în exces şi urmarea unei diete sănătoase în cazul persoanelor care suferă de diabet.

Legumele care nu furnizează cantităţi mari de carbohidraţi sunt bogate, în schimb, în vitamine, minerale şi fibre. Un alt motiv pentru care ele sunt recomandate în dieta este acela că nu conţin multe calorii.

Mai mult decât atât, numeroase legume cu conţinut redus de carbohidraţi s-au dovedit utile în prevenirea mai multor tipuri de cancer sau boli cardiace, în cadrul demersurilor ştiinţifice de specialitate.

Efectele carbohidraţilor asupra organismului

În ultimii ani, reputaţia carbohidraţilor a început să oscileze între extremă pozitivă şi cea negativă, fiind asociaţi cu îngrăşarea şi eliminaţi de multe programe de slăbit. Pe de altă parte, unele tipuri de carbohidraţi au proprietăţi importante pentru sănătate. Din acest motiv, aceşti nutrienţi se împart în două categorii principale, carbohidraţii buni şi carbohidraţii rai, ce pot fi distinşi astfel:

– Carbohidraţii din fibre. Sunt de tipul bun, întrucât se absorb uşor în organism şi reglează nivelul glicemiei. Ei provin din cereale integrale, legume, fructe sau fasole.

– Carbohidraţii rafinaţi. Sunt de tipul rău, provin în alimente procesate, din care s-au înlăturat fibrele naturale. Ei provin din pâinea albă, orezul alb, produsele de patiserie, prăjiturile din cofetărie etc.

Aşadar, sursele de carbohidraţi pot face diferenţa dintre o dietă sănătoasă, prolifica unei forme fizice optime, respectiv menajării sănătăţii şi o dietă haotică, prin care riscul îmbolnăvirilor diverse creşte. Legumele sunt, în general, surse sănătoase de carbohidraţi, însă doar cele care conţin o cantitate mai mică şi furnizează totodată fibre pentru o digestie corespunzătoare.

legume_carbohidratiLegume cu nivel redus de carbohidraţi

Fie că doriţi să scăpaţi de excesul ponderal, fie că urmăriţi să vă menţineţi în formă sau sunteţi nevoiţi să consumaţi hrana săracă în carbohidraţi, introduceţi în dieta preponderent următoarele legume sănătoase!

1. Spanacul

Spanacul este o sursă excelentă de acid folic, beta caroten, fier şi vitamina C, însă o calitate importantă a lui este aceea că se recomandă bolnavilor de diabet, datorită cantităţii mici de carbohidraţi pe care o conţine. Spanacul se poate consuma în stare proaspătă în salate, în sosuri uşoare, sandwich-uri, omlete sau rulade vegetariene.

2. Roşiile

Beneficiile roşiilor pentru sănătate însumează o listă întreagă de proprietăţi nutritive importante, precum furnizarea de vitamina A, potasiu, fibre şi antioxidantul licopen, cel care oferă tomatelor nuanţă de roşu. Roşiile sunt recomandate în dieta diabeticilor sau în regimurile de slăbit, deoarece sunt slab calorice şi nu conţin decât 4 grame de carbohidraţi pentru 100 de grame. Roşiile pot fi savurate în salate, sandwich-uri, supe, sucuri naturale, sosuri sau garnituri din legume.

3. Broccoli

Legumă cruciferă broccoli este recomandată persoanelor supraponderale sau diabetice, tocmai datorită conţinutului redus de carbohidraţi. În schimb, o porţie de broccoli excelează în alţi nutrienţi benefici, precum vitaminele A, C şi D sau mineralele calciu şi fier. Totodată, broccoli-ul furnizează şi fibre din plin. De aceea cele 7 grame de carbohidraţi pentru porţia de 100 de grame nu au un impact negativ asupra organismului.

4. Castravetele

O cantitate de 150 de grame de castraveţi proaspeţi însumează sub 5 grame de carbohidraţi, ceea ce înseamnă că nivelul glicemiei nu va fi afectat prin consumul acestor legume sănătoase. Castraveţii mai sunt surse excelente de vitamina K, potasiu şi vitamina C.

5. Varza roşie

În afară de faptul că varza roşie nu abundă în carbohidraţi (conţine 6 grame în circa 100 de grame), alimentul este şi o cale accesibilă de completare a aportului zilnic de antioxidanţi, mangan, fibre şi vitamina B6. Se poate consuma proaspătă, în salate sau că garnitura pentru sandwich-uri; roprietăţile sale rămân valabile şi atunci când este gătită prin fierbere sau la cuptor.

6. Varza de Bruxelles

100 de grame de varză de Bruxelles furnizează circa 9 grame de carbohidraţi de bună calitate; ele sunt uşor de absorbit în urma procesului de digestie. Aceasta legumă oferă şi alte avantaje nutriţionale, fiind o sursă bună de vitamina A, vitamina C, acid folic şi fibre. Întrucât face parte din familia legumelor crucifere, varza de Bruxelles a fost şi ea asociată de către oamenii de ştiinţă cu reducerea susceptibilităţii de a dezvolta mai multe tipuri de cancer.

7. Conopida

O altă legumă săracă în carbohidraţi, conopida este o sursă sănătoasă de carbohidraţi buni, dar şi de vitamina C, fibre, calciu şi fier. Se poate consuma fiartă sau coaptă, introdusă în supe şi sosuri de legume sau preparată pe grătar.

8. Sparanghelul

Sparanghelul nu este o legumă foarte populară în România, deşi are suficiente calităţi care să o recomande în acest sens. O porţie de sparanghel de circa 250 de grame conţine doar 27 de calorii şi 5 grame de carbohidraţi. În schimb, oferă din plin vitaminele K şi A, precum şi alţi fitonutrienti importanţi pentru o stare de sănătate desăvârşită. Sparanghelul se poate consuma prin preparare la abur, sotare sau coacere.

9. Ţelina

Ţelină este un aliment excelent pentru persoanele care nu doresc să consume cantităţi mari de carbohidraţi. O ţelina de mari dimensiuni furnizează doar 2 grame de carbohidraţi, 1 gram de fibre şi numai 10 calorii.

10. Vinetele

Alte reprezentante ale legumelor cu conţinut redus de carbohidraţi sunt vinetele, foarte accesibile în sezonul cald şi sigure pentru consum în cazul bolnavilor de diabet. Astfel, 70 de grame de vinete crude conţin 1 gram de carbohidraţi, 1,5 grame de fibre şi 10 calorii. Aceeaşi cantitate de vinete preparate termic (prin fierbere, coacere sau pe grătar), furnizează aproximativ 3 grame de carbohidraţi, 1 gram de fibre şi 17 calorii.

Vinetele sunt surse importante de mangan şi alţi fitonutrienti importanţi, precum nasuninul şi acidul clorogenic; ele contribuie la protecţia celulelor şi reduc riscul de boli cardiovasculare.

Sursa sfatulmedicului.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here