Ziua Sfintei Cruci – Tradiţii pentru spor şi sănătate

0
32

ZIua-CRucii-M-Mic-2011-50-199x300În calendarul popular, sărbătoarea este numită Cârstovul Viilor (pentru că atunci începe culesul viilor) şi Ziua Şarpelui. Denumirea de Cîrstov provine din vechea denumire slavonă – Krestovu deni (adică Ziua Crucii), iar sărbătoarea Culesului viilor este frecventă în zonele deluroase, în cele sudice, precum şi în cele viticole. În ziua praznicului, în aceste ţinuturi se dă startul culesului viilor. Cealaltă denumire a sărbătorii, Ziua Şarpelui, este întâlnită în toate zonele rurale din ţară.

Prin tradiţie, se crede că, din această zi, şerpii şi toate reptilele se adăpostesc în ascunzişuri subterane şi hibernează timp de şase luni, până în primăvara următoare, în ziua de 17 martie. La acea dată este sărbătorit Cuviosul Alexie care, în calendarul popular, este considerat patronul tuturor vieţuitoarelor care au hibernat începând cu data de 14 septembrie.

Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post, prin rugăciune şi prin praznice. Credincioşii postesc pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru ca bunăstarea să se păstreze în casele lor.

Credincioşii sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte; de toarta căniţelor se leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

Începe culesul viilor

De Ziua Crucii, în multe zone viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Doar strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi; ei sunt păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc în limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”. În podgorii se fac focuri şi podgorenii sărbătoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzică şi băutură.

Alte ritualuri pentru belşug

În această zi se bat nucii în gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfântă Măria Mică. Tot acum, se adună din păduri şi ramuri de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte folositoare fântânarilor care vor să depisteze noi izvoare subterane.

În tradiţia populară, frunzele şi florile unor plante cum ar fi: busuiocul, menta, maghiranul şi cimbrul sunt considerate plante magice. În ziua praznicului, aceste plante se sfinţesc la biserică şi pe tot parcursul slujbei plantele sunt aşezate în vase de lut în preajma crucii sărbătorite în fiecare biserică.

Florile de busuioc sfinţite în această zi alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri.

În perioada epidemiilor, busuiocul, un remediu natural, este de mare folos în gospodăriile în care se cresc păsări de curte. Frunze şi flori de busuioc se pun în vasele cu apă de băut care se dă păsărilor, pentru a împiedica extinderea epidemiei.

De Ziua Crucii, în gospodăriile în care pomii nu mai rodesc se face un ritual cu efect curativ. În tradiţia populară, de ramurile acestor pomi se leagă cruci împletite din tulpini de busuioc sfinţit la biserică şi din tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni (curpeni), pentru ca rodul să se adune din nou pe ramurile pomilor care nu mai rodesc.

Monedele sfinţite la marele praznic împărătesc, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi a credinciosului care respectă acest obicei.

Prognoze meteorologice străvechi

Dacă în ziua de 14 septembrie cocorii se pregătesc de plecare, înseamnă că vremea se răceşte.

Dacă tună în această zi, urmează o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună cârduri de ciori gălăgioase, în curând va cădea bruma.

Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegem călinii pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii ca fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vesteşte că vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră în drepturi.

Sursa: click.ro

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ