Vorbește-le altora cu dragoste!

0
72

pilda

„Trei călugări s-au dus la un bătrân încercat în viața duhovnicească și au început să se laude cu nevoințele lor.
– Eu am învățat pe dinafară tot Vechiul și tot Noul Testament! – a zis cel dintâi.
– Ai umplut văzduhul de vorbe – i-a răspuns bătrânul.
Al doilea a început și el:
– Eu, părinte, mi-am copiat toată Sfânta Scriptură!
– Nici tu n-ai vreun folos din lucrarea ta – i-a zis bătrânul.
– Eu, părinte, fac minuni! – a strigat al treilea.
– Nici tu nu ai folos – i-a spus bătrânul și acestuia -, fiindcă și tu ai alungat de la tine dragostea.
Și, după ce a tăcut puțin, le-a spus:
– Dacă vreți să vă mântuiți, să aveți dragoste față de aproapele vostru și să învățați ce este mila!”
„Apa vieții- 300 de istorioare cu tâlc duhovnicesc”, editura Sophia

Întotdeauna este bine să vorbești din suflet, cu dragoste și să împărtășești cu ceilalți experiențele tale, nu ceea ce știi din cărți. Am citit recent despre un predicator care, întrebat de un copil dacă ceea ce spune în fața mulțimii este din cărți sau din ce a trăit el până atunci, a renunțat să mai organizeze conferințe prin care să îndrume mulțimea și s-a făcut bibliotecar. Acel copil, ajuns adult, l-a întâlnit după mulți ani la acea bibliotecă și i-a spus că tot nu a procedat bine, întrucât tot spre cărți și experiențele altora s-a îndreptat. Omul, ajuns la bătrânețe, a plecat și de la acea slujbă și s-a dus să-ți trăiască viața cu adevărat, să se confrunte el însuși cu situații reale, renunțând să le mai afle pe cele trăite de alții. Pilda aceasta, ca și cea de mai sus, ne învață să spunem ce credem, să-i sfătuim pe ceilalți să facă ceea ce este bine și folositor pentru ei, să le spunem adevărul chiar dacă acesta este incomod pentru ei, la un moment dat. Oricât de mult am ști, dacă învățătura noastră nu e dublată de dragoste, dacă nu vorbim din suflet, cel căreia îi este adresată simte și nu o va pune în practică. Poți crede că acel copil a fost crud și a prezentat realitatea dur, schimbând destinul predicatorului, însă părerea lui a fost sinceră și a fost menită să-l învețe pe om ceva util: să trăiască, să aibă cunoașterea proprie, nu să ia din cărți pilde pe care să le ofere altora. Caută în tine adevărul tău și prezintă-l altora cu sufletul, nu prin cuvinte mari, luate de la alții (fără să fi trecut tu însuți prin respectivele experiențe). Oamenii simt oamenii sinceri. Gândește-te la asta! (Mihaela Mușetescu)

[pro_ad_display_adzone id="95017"]