Virtutea trebuie învățată treptat

0
104

virtuteaAsemuiți-vă în deprinderea virtuților cu copiii. Ei învață mai întâi forma regulată a literelor, și pornind de la acesta, propășesc pe calea cititului. Să facem ca ei. Să învățăm, mai întâi, să nu jurăm strâmb, să nu bârfim, să nu cârtim. Apoi, să trecem la altă linie, să nu mai fim invidioși, lacomi, bețivi, brutali, leneși. De aici să trecem la îndemânările duhovnicești: cumpătarea, curația, dreptatea, fuga de slava cea zadarnică, modestia, abstineța. Să punem în armonie aceste virtuți, să le sădim în sufletul nostru. Să ne dăm osteneala de a le săvârși pe toate acasă, cu prietenii, cu soția, cu copiii noștri. Să începem cu cele mai ușoare, ca înfrânarea de la sudalme, lămurind bine și cu stăruință această dintâi ispravă. Această lămurire adesea este tulburată fie acasă, fie la muncă, fie în alte împrejurări. Dacă, așadar, cu toate aceste ispite necontenite, veți izbuti să vă abțineți, sunteți pe calea cea bună. Veți izbuti, de asemenea, să fiți reținuți în vorbe, vă veți stăpâni și alte impulsuri. Căminul vostru să fie o școală a virtuții, în care să vă deprindeți cu grijă, să înfruntați, bine înarmați, încercările vieții. Lucrați la fel cu slava deșartă. Feriți-vă de ea! Să luptăm zilnic, să stăpânim toate patimile.

Hristos impunea ucenicilor Săi aceste legi și principii pentru ca ei să devină buni pedagogi cu ucenicii lor: „Nu se pune vin nou în burdufuri vechi”. Este acesta un soi de a zice că, de vei vrea să faci să pătrundă în duhul ascultătorilor tăi, înainte de vreme, cine știe ce înalte învățături, se poate întâmpla să-i găsești, când ceasul a venit, a nu fi în stare a învăța, pentru că i-ai pus, în felul acesta, în afară de înțelegere. Vina nu-i a vinului și nici a vasului în care-i vărsat, ci a lipsei de pricepere a celor care-l toarnă. Astfel, Hristos ne-a învățat că El totdeauna venea în întâmpinarea ucenicilor Săi cu vorbe simple, iar din pricina slăbiciunii lor, el se adresa ascultătorilor cu cuvinte accesibile.  Sfântul Ioan ni-L arată spunând El Însuși aceste vorbe: „Am încă multe a vă spune, dar voi nu puteți încă să le purtați”. Ca să nu se înțeleagă că era vorba numai de lucrurile pe care le grăise, ci de altele mult mai mari, a pus în lumină slăbiciunea ucenicilor, făgăduind de a grăi totul când va veni vremea. Să nu cerem, așadar, totul de la toți, dintr-un început, ci numai ce este cu putință și curând vom trece dincolo de ele.

Cuvinte alese, Sfântul Ioan Gură de Aur

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ