TRASEE TURISTICE – Peripetii prin Parcul National Muntii Rodnei (I)

0
341

atraversare anevoioasa 3A inflorit de vreo trei saptamani rododendronul in Muntii Calimani, imi spun prietenii. Alarma binevenita, fiindca nu voiam sa ratez explozia florala a bujorului de munte (smardarului), de aceasta data vizand un traseu mai accidentat, solicitant, dar si dintre cele mai spectaculoase, nu doar din Parcul National Muntii Rodnei si din spatiul alpin romanesc, pe una din cele mai salbatice si impresionante vai, cea a Negoiescului.

Plecam spre Cavnic – Valeni – Barsana – Moisei. Superba dimineata, insorita, cu valatuci de neguri doar deasupra Pietrosului Rodnei si a Buiaiescului Mare. Sunt 12 grade C in Maramuresul Istoric. Splendide panoramele spre Piatra Alba-Pietrosul Rodnei, respectiv mai apropiatul varful Fetei si-n dosul sau, scaldat in soare si insangerat de rododendroni varful Puzdra. Trecem podul peste Viseut, apele sunt curate, umbrite de tinere salcii, debitul nu prea mare. De nerecunoscut cartierul muntenesc borsean din amontele vaii Negoiescu.

Case noi mari si vile etajate, unele impresionante prin grandoare si arhitectura, pensiuni. Cu mare greu mai gasesti o traditionala gospodarie cu casa din barne de lemn si acoperis „dranitat”. Tufe imbatatoare de iasomie in plina floare. Bujori albi, rosii, roz, variate de culori ale lupinilor, ornamental semanati prin gradinile de flori si zarzavat. Niciunde moara si valtoarea din flancul stang al Negoiescu. Nebuna, vijelioasa, inspumata, sporovaitoare vale pe care o vom acompania pana la obarsia sa.

Ne apropiem de marginea sudica a apendicelui muntenesc al cartierului Negoiescu. Acolo gospodariile, casele, grajdurile, surele traditionale, „jirezile” cu fan proaspat cosit si abia palit nitel, dar magic inmiresmat, dau tonul atraversare anevoioasa 2inconfundabil ca si perspectivele spre Toroiaga, Custurele – Bobeica si Magura din Muntii Maramuresului, adica pe-acolo pe unde haladuiseram foarte recent in drum spre taurile La Cununa si Magurii.

Explozie florala pe malurile vaii

Spalarile torentiale ale potecii de pe malul drept al vaii Negoiescu ne obliga curand la devierea spre o faneata din stanga, in care admiram gospodaria avanpost a Negoiescului. Curand, in faneata grasa si foarte umeda de roua,de parca ar fi fost plouata recent, apar barba caprei si primii, teribil de vigurosi, bulbuci de munte – Trollius europaeus, apoi dam cu privirile de un imbobocit exemplar solitar de Lilium martagon – crin de padure. Nu lipsesc insulele de margarete, piciorul cocosului, tufele de soci infloriti raspandind dulcege valuri de miresme antrenate de briza calda coborand dinspre munte. Coboram pe poteca umblata de vite, mocirloasa pe alocuri, spre albia bolovanoasa, labartata deocamdata, a vaii.

Le sugerasem repetat colegilor sa-si aduca cizme de cauciuc, banuind ca locurile in care pana in 1990 borsenii pusesera 3-4 punti peste vadul apei ne vor furniza surpriza lipsei acestora, traversarea prin albia cu suvoaie violente ridicand probleme, pe langa invadarea potecii de catre exuberantul lastaris, brusture si urzici. Din pacate, doar eu imi luasem cizme (si bocancii de tura in rucsac).

atraversare anevoioasa 1Timp de trei ore, pana la iesirea (cu peripetii si trupa injumatatita) in zona staulului stanei Puzdre identific o suita de flori precum nopticoasa -Hesperis, oportunistele de neavenit import botanic – luminita de seara si balsam himalayan, barba caprei, o umbelifera inalta si robusta, afin de padure, angelica, un fel de muschi, laba ursului sau brusture, printre altele.

Molidul a inflorit cam de-o luna, conurile sangeriu-violacee sunt deja maricele pe versantii inferiori ai vaii Negoiescu si mult mai mici apropiindu-ne de golul alpin si stana din caldarea Puzdre.

Traversare anevoioasa

Prima traversare apare curand, acolo unde malul geografic drept al vaii aduce unui inclinat bord stancos, sistos, cristalin. Apa nu e prea violenta si nici adanca. dar in lipsa puntii de altadata colegii se descalta pentru a trece prin vad. In dreapta, sus, tot mai aproape, scaldate-n soare atrag privirile stancariile Pietrei Negoiescului si sinistrele trunchiuri ale molizilor incinerati de borseni dupa 1990 pentru a-si justifica ulterioarele agresiuni silvice oneroase.

Repezisurile, pragurile, bulboanele inspumate, mini cascadele, suvoaiele inguste printre megalitici bolovani, zonele de labartare a vaii peste drumul de car de demult, cursul vechi, inalt si, in paralel, cel mai nou spalat si afundat de viituri, cu trunchiuri si ragalii vechi ori mai noi, molidisul tanar spontan regenerat dupa barbariile silvice caracterizeaza urmatorul tronson al vaii Negoiescu pana la obarsia sa, adica acolo unde din dreapta se iveste-n evantai rasfirat peste praguri de grohotis.

Aici suim alert spre stanga. Aproape niciunde nu este vechiul marcaj turistic triunghi albastru. Dam de un loc de popas cu banca si scut „dranitat” inspirat amenajat de silvici probabil. Apoi o vreme poteca tine costis malul traversare anevoioasageografic stang al vaii Izvorul Negoiescului. Spalarea potecii obliga la o bucla in dreapta sus, pe sub un bord stancos cu un prag vertical inalt de 70-80 cm, mascat de muschi gros.

Trec primul, depasesc facil zona, ajutandu-ma de betele de trekking si arboretul tanar, constatand ca pe sub versantul foarte abrupt curge valea nebuna printre bolovani. Unei colege ii fuge perna de muschi de sub bocanc si instantaneu vad ca e cu capu-n jos, cazuta spre vale. O ajut, se ridica spunand ca s-a ales doar cu neplacerea si spaima fireasca. Ceilalti trec fara probleme. O veche, mazgos-alunecoasa si putrezita punte din trunchiuri de molizi, scapata viiturilor, apare ceva mai sus peste vale, la stanga. Sub ea curge suvoiul salbatic.

Ar fi o aventura nebuna de traversat valea pe acolo. Aleg un vad ingust, care poate fi trecut cu un unic si decis pas central. Ma ajuta cizmele si creasta unui val violent care-mi deconspira bolovanul, un excelent si solid punct de sprijin aflat la un lat de palma in apa. Tatonand cu betele mai descopar o creasta, dupa care punctez decisiv in albia-canion cu betele, fac un pas, sar si… iata sunt dincolo. Deocamdata singur. Ceilalti ezita. Le spun sa se descalte, sa caute cu betele bolovanul de sub coama valului inspumat, apoi sa paseasca si sa sara dincolo. Ezita, fiindca ii sperie vuietul si salbaticia suvoiului insotita de ideea (plauzibila) ca alunecand pe bolovanul de sub valuri s-ar prabusi in torentul foarte accidentat.

Trec fara incidente M&D Maris, el incaltat in bocanci, murandu-se de tot, ea descaltata. D. Pascu tatoneaza (inutil) malul stang, foarte bolovanos al vaii inspre amonte, dar derapeaza periculos pe un bolovan umezit, se redreseaza si nu ajunge in suvoi. M&A Kelemen cauta variante alternative care li se par mai putin periculoase. Inutil, basca el pasind neatent pe o lespede sistoasa inclinata si uda, aluneca, iar cu tampla-i stanga se loveste de un bolovan. Nu vor mai traversa, fiind si mai speriati si dezamagiti. Impreuna cu D. Pascu vor face cale-ntoarsa si o vizita la Spitalul Orasenesc Borsa, unde vor afla ca din fericire a fost doar o contuzie si o justificata spaima si nu o accidentare serioasa.

Sursa eMaramures.ro