TRASEE TURISTICE – Peripetii prin Parcul National Muntii Rodnei (II)

0
234

specii botaniceSpecii botanice alpine extraordinare

Am admirat variatele perspective spre varfurile Puzdra, Laptelui, Putredu Galatului, apoi a aparut indaratul Laptelui Aniesul Mare, caldarile alpine cu vaiugile lor afluind spre Izvorul Negoiescu, linearul drum pastoral – IPEG spre Repedea, magia umbrelor norilor proiectate pe versantii drapati indescriptibil cu rododendron, afin, ienuperi, jnepeni, arini de munte. Izvoare susurand la tot pasul printre sclipitoarele orbitor micasisturi, doua turme de mioare, una cu lapte si insotita de o ceata de caini hamaitori, dar neagresivi, cealalta de oi sterpe, rumegand la soare, ambele cu netraditionali ciobani romi reciclati.

Pajistea alpina inmiresmata si intens eterata de ienuperi, molizi, jnepeni si imbatatoare datorita suavelor valuri de rododendron avea sa ne ofere de-acum incolo specii botanice alpine extraordinare. Muntele era cum nu se poate imagina mai festivist inflorat, rododendronul dand de departe nota alpina-triumfala generala. Mi-i imaginam pe Papa si Jancsi inspirand dumnezeiescul parfum floral alpin, incantandu-se si extaziindu-se in fata grandorii culmilor si a piscurilor sau privind circumspecti un teribil avantat pe cer pe deasupra Cearcanului si Podului Cearcanului.

Mai bine de o ora si jumatate ne-a trebuit pentru a scurtcircuita voltele inierbate ale Drumului lui Manz, pe care trecusera anterior trei motociclisti enduro venind din Borsa, pentru a trece de obarsia vaii Cimpoiasa, mult redusele ca suprafata ochiuri acvatice ale Taurilor Cimpoiesei.

Am lasat in dreapta vreo trei ruine ale fundatiei din piatra ale fostului funicular pentru a iesi astfel in Curmatura Galatului, admirand acolo marile peteci neregulate de nea, calcarele – pereti si Biserica Pietrei Rea, radio-emisferele albe, ucrainene, din Pop Ivan de Cernogora si apoi covorul oblic asternut pe fata estica a Putredului Galatului, de sisinei, degetaruti, argintici si nesfarsit rododendron, dar si tot mai impresionantele nebuloase ridicate dinspre nasaudeana Vale a Somesului Mare. Aparura apoi Rapa Piatra Rea, Muntele Cailor si crestetul cu limbi de nea al Gargalaului.

Lume turistica pestrita la Cascada Cailorspecii botanice 1

La ora 15 am zbughit-o pe culmea Muntelui Cailor spre Musceta, acolo dand peste mii de clopotei albastri cerneala contracarand galbenul portocaliu al sclipetilor. In dreapta se ivi oglinda intunecata a iezerului glaciar Izvorul Bistritei Aurii, sau Taul Stiol, amenajat ilegal, indiguit, marit si astfel distrus ireversibil in 2002 de primarul imbecil al Borsei, Gavrila Grec, si acolitii sai mafioti.

Cascada Cailor, BorsaIn Saua Gargalau aparura 3-4 turisti parand a dori sa suie pe varful Gargalau. Pe malul nordic al Taului Stiol picnicarii se afumau la un foc ilegalist. Altii, automobilisti, erau la est de Musceta, spre Saua Stiol, necutezand sa infrunte accidentatele lapiezuri din apropierea stanei traditionale si a punctului de control al jandarmilor montani.

Iminenta innorare dinspre Cearcanu – Prislop – Tibau avea sa-i alerteze si sa-i puna pe fuga. Doi parapantisti valsau pe deasupra Runcului Stiolului dupa ce decolasera dinspre Stiol. Doar o ora ne-a trebuit sa ajungem de pe Muntele Cailor, coborand vertiginos Culmea Musceta prin jnepenisul punctat de mii de flori in Saua Stiol si apoi inca 40 de minute pentru a parcurge descendent jgheabul de avalansa cu torent sec spre Cascada Cailor.

Lume turistica pestrita acolo, picnicari, focuri, o mica tabara de tineri pe platoul carstic din stanga Izvorului Cailor – Zanoaga. Se facuse deja foarte cald si dupa ce am admirat cascada i-am dat bice spre Cariera de Marmura si Borsa Fantana – adica un alt ceas de traseu parcurs in tromba, remarcand ca molidisul ras dupa 1990 regenerase spontan, in mare parte, tinerii molizi avand deja 4-6 metri inaltime.

Ruland spre casa prin peisajele incantatoare ale Vaii Izei

specii botanice2Ingrijorati, am crezut ca aversa ne va prinde in preajma carierei, dar, venind impresionanta si amenintatoare dinspre Toroiaga – Galu – Magura abia de avea sa ne stropeasca. La coltul proprietatii lui Stefan Timis ne-am delectat cu borcut captat in stutul unei sonde si pana la soseaua DN 18 Borsa – Iacobeni am admirat explozia constructiva, casele etajate, vilele, pensiunile, autoturistii romani si straini (putini), avantul bisericesc de pe Viseut. Am stat 10-15 minute in intersectia din care ne-a preluat si dus vreo trei km, pana la autoturismele noastre, un amabil borsean cu microbuzul rupt realmente pe soseaua inimaginabil de distrusa.

Gata. Se facuse ora 18 si trecusera 11 ore de la debutul traseului, iar colegii nostri care renuntasera la traseu ne asteptau la balamucul turistico-mioritic Perla Maramuresului. Erau 26 grade in Borsa si pe drumul spre casa, via Barsana – Cavnic, am rulat prin peisajele incantatoare ale Vaii Izei si ale Vaii Cosaului. La ora 20.45 eram ajunsi acasa cu peste 400 imagini in tolba foto digitala si alte cateva mii in suflet.