Tradiţii de Revelion. De la urat și colindat, la superstiţiile legate de trecerea dintre ani

0
118

superstitii-de-anul-nou

Pluguşorul şi sorcova sunt completate de ritualuri matrimoniale sau mistice. Se spune că noaptea de Revelion trebuie să te prindă cu haine noi, de preferat de culoare roşie, iar în prima zi din an nu se dau bani şi obiecte din casă.

Cele mai multe obiceiuri s-au păstrat la sat, însă şi pe străzile din Capitală pot fi văzute cete de colindători “mascaţi” şi copii care bat din uşă în uşă cu sorcova. Tot alaiul de strigăte şi urături ar speria spiritele malefice. În Bucovina, acolo unde tradiţiile sunt la ele acasă, femeile află cum le va fi ursitul, în noaptea dintre ani.

URATUL COLINDĂTORILOR. Obiceiul datează din cele mai vechi timpuri, iar vacarmul produs de bice şi de buciume ar alunga forţele malefice: insectele dăunătoare, seceta, blestemele etc. Dintre alaiurile de colindători se disting capra, urşii, căiuţii, moşii şi babele. Umblatul cu capra e un obicei popular în Moldova, Ardeal, Muntenia şi Oltenia, acolo unde capra e numită “brezaia”, din cauza înfăţişării pestriţe.

CAPRA se confecţionează dintr-un lemn cioplit în formă de cap de capră, care se îmbracă în hârtie roşie. Umblatul cu ursul e specific Moldovei. Ursul e întrunchipat de un flăcău care poartă pe cap şi pe umeri blana unui animal ucis, împodobită cu ciucuri roşii. După urări de sănătate şi belşug, cetele de colindători primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi, desigur, bani. În comunitatea momârlanilor de pe Valea Jiului e popular obiceiul brondoşilor, care începe după 12 noaptea. Înfofoliţi în cojoace şi cu clopote prinse în jurul brâului, tinerii trec din casă în casă. Un brondoş îmbrăcat urât semnifică vechiul an.

PLUGUŞORUL. Colindătorii care vin cu pluguşorul cheamă prosperitatea şi recolta bogată. Locuitorii din Bucovina, în schimb, prezic cum va fi recolta anul următor după un ritual ce presupune alcătuirea unui calendar din cărbuni. Cărbunii sunt botezaţi cu numele fiecărei culturi şi arşi până în dimineaţa primei zile din noul an. Rodul recoltei e indicat de cantitatea de cenuşă.

BĂTAIA DE LA RUGINOASA. Celebra confruntare din satul ieşean are rolul de a stabili ierarhia între tinerii localnici în anul ce vine. Cei care ies învingători au prioritate în abordarea fetelor din sat. Manifestările s-au soldat de multe ori cu violenţe, astfel că Poliţia a luat, anul acesta, măsuri de precauţie.

DATUL COŞERCILOR. În satele maramureşene, gospodinele pregătesc coşuri pline de bunătăţi, pe care le acoperă cu ştergare brodate manual. “Coşercile” sunt “dansate” apoi la o petrecere unde participă tot satul.

SORCOVA. Este bucuria copiilor, care merg din poartă în poartă cu o sorcovă confecţionată dintr- un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Sorcova joacă rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare celui sorcovit. De Anul Nou, se obişnuieşte ca moaşa să dea copiii la grindă.

VERGELUL. Fetele nemăritate din Bucovina se adună împreună cu ursitoarea satului. Pe masă se aşează diverse obiecte: un cuţit, pâine, pieptene, inel, piatră, grâu, sare etc., care se acoperă cu câte o strachină. Cea care vrea să afle cum îi va fi viitorul soţ iese din cameră, timp în care se schimbă ordinea obiectelor de sub străchini. Când intră în cameră, fata ridică una dintre străchini, iar ursitoarea, în funcţie de obiectul găsit, îi povesteşte cum va fi alesul. Dacă a găsit un cuţit, viitorul soţ va avea o limbă ascuţită, ca tăişul cuţitului. (a contribuit Andreea Ciulac)

Superstiţii de Anul Nou

Anul Nou trebuie să ne găsească cu bani în buzunar. În prima zi din an nu se dau bani cu împrumut şi nici obiecte casnice, pentru ca sporul casei să nu se risipească.

Este bine să scăpăm de datorii chiar în ajunul Anului Nou, pentru a nu avea probleme cu banii în noul an.

În noaptea dintre ani, românii obişnuiesc să agaţe vâsc deasupra uşii, pentru a atrage norocul şi bunăstarea.

Se spune că în noaptea de Revelion trebuie să avem peşte pe masă, pentru a ne strecura printre probleme aşa cum se strecoară peştele prin apă.

În unele zone ale ţării, în special în Oltenia şi Banat, de Revelion nu se mănâncă găină, pentru că pasărea râcâie înapoi şi nu-ţi va merge bine tot anul.

Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce nu intră o persoană brunetă. Potrivit tradiţiilor, persoanele brunete aduc noroc şi fericire, iar cele roşcate şi blonde, ghinion.

Este bine ca în noaptea dintre ani să purtăm o haină nouă şi neapărat o piesă de culoare roşie. Aceasta emană energie protectoare, apără de deochi şi de spiritele rele.

Ana Grama