Ţara Jiului de Sus – pe unda bătrânului Rhabon

0
272

defileul jiuO incursiune pe Defileul Jiului când vara şi-a intrat în drepturi pe lângă faptul că prilejuieste admirarea unor peisaje de excepţie are şi farmecul propriu al momentului.

Natura tocmai a intrat în sezonul de maximă dezvoltare, Jiul s-a curăţat cu excepţia unor averse în amonte ce-i fac să-şi tulbure apa, dar o tulbureală de ploi nu cum era înainte negru tot timpul de la cărbune, cursul său astăzi de culoarea topazului şerpuieşte prin despicătura dintre masivele Parâng şi Vulcan şi pare parcă mai spectaculos, capriciile vremii de vară ce poate trece de la soare strălucitor şi caniculă la averse de ploaie cu descărcări electrice şi grindină, iată numai câteva motive ce îi pot face pe iubitorii naturii să parcurgă fie chiar şi numai o porţiune din traseul defileului la vremea de acum.

Spun asta pentru că peste ceva timp, după cum am auzit odată cu finalizarea sistemului hidroenergetic pe aici va curge doar un firicel de apă, grosul fiind deviat prin tunelele rabhonsubterane ce se construiesc pentru producerea energiei electrice. Şi să nu uităm faptul că de la sfârşitul lui iunie şi până în noiembrie se vor face lucrări de modernizare a drumului european (E 79) îndeosebi pe tronsonul dintre Tg Jiu şi Petroşani. Astfel curgerea Rhabonului cum era numit Jiul în antichitate va fi parţial deviată, dacă am înţeles eu bine la suprafaţă rămânând un râuşor. De aceea drumul şi curgerea sa maiestoasă de acum cu apele limpezi şi nu de puţine ori învolburate s-ar putea să rămână o amintire pe care să o mai vedem doar în filmele documentare. Trebuie menţionat aici că Defileul Jiului este defileul de pe râurile din ţară cu cele mai multe tuneluri şi după spusele multora cel mai spectaculos.

Acest lucru i-a determinat probabil pe constructorii romani de acum două milenii să evite construcţia unui drum de legătură pe defileu preferând traseele cunoscute astăzi ca Drumul Neamţului şi Defileul Oltului.

Cu toată priceperea şi reputaţia lor de constructori şi-au dat seama că a construi şi intreţine un drum prin sălbatica despicătură a Jiului era un lucru aproape imposibil pentru tehnologiile de atunci.

jiuŞi în ziua de azi curgerea bătrânului Rhabon prin spintecătura muntelui ne poate oferi indiferent de anotimp peisaje de exceptie ce continuă să-i lase ‘’cu gura căscată’’ şi pe cunoscătorii consacrati ai acestui perimetru de excepţie. Iar dacă în periplul nostru prin aceste locuri vom poposi la mănăstirile Vişina, Lainici ori schitul Locurele să trimitem un gând pentru ca şi generaţiile viitoare să poată admira această adevărată minune a naturii aflată cea mai mare parte pe teritoriul gorjean şi numită de montaniarzi cu mândrie Poarta de Piatră a Jiului de Sus.

Sursa Gorjeanul