Etichete Gânduri despre bine şi rău

Etichetă: Gânduri despre bine şi rău

Cheia tuturor tainelor

Hristos a înviat! - înseamnă că, cu adevărat, este Dum­nezeu. Hristos a înviat! - înseamnă că, cu adevărat, este o lume cerească, lumea cea adevărată...

Despre biruinţa cea mai de pe urmă

Toate presimţirile noastre despre biruinţa cea mai de urmă a binelui sunt făgăduinţe ale lui Dumnezeu săpate în inimile noastre. Oricât de pătate de păcate...

Purtarea faţă de un câine rău

Aşa cum un câine rău este înfrânt cu nepăsarea faţă de lătratul său, tot aşa şi moartea se înfrânge cu nepăsarea faţă de cursele şi...

Mai presus de politică şi negoţ şi harta

Când Hristos ajunge un mijloc de politică lumească, de slavă şi bogăţie pământească, atunci El încetează să mai fie mijloc de mântuire. Cu alte cuvinte,...

Rugăciunea adevărată este o luptă

Fiecare rugăciune adevărată este o luptă cu moartea şi o tăgăduire a morţii. Fiecare rugăciune adevărată este o luptă pentru viaţă şi o dovadă a...

Dragostea nu este singură

Dragostea niciodată nu este singură. Dragostea nu poate fi singură. Propovăduirea lui Dumnezeu ca dragoste a început o dată cu propovăduirea lui Dumnezeu ca Treime. Înainte...

Trei ferestre

Trei ferestre sunt tăiate în cer pentru omul duhovnicesc: prin cea dintâi priveşte mintea cu credinţă, prin cea de-a doua priveşte inima cu nădejde,...

Dragostea lui Dumnezeu

Dragostea lui Dumnezeu pentru om merge înaintea dragostei omului pentru Dumnezeu. Cine ştie dacă copilul ar avea vreodată dra­goste pentru mama sa de n-ar simţi dragostea...

“Împreunând firile despărţite”

"Împreunând firile despărţite", se zice despre Hristos într-un irmos bisericesc. Aceasta însemnă că Hristos a adunat firea noastră cea fărâmiţată, împrăştiată şi răzleţită. Noi toţi suntem împrăştiaţi,...

Descoperitorul lui Dumnezeu şi al omului

Hristos nu a venit să-L -numai pe Dumnezeu, ci şi pe om. Când Hristos l-a descoperit pe omul istoric, s-a arătat atâta deznădejde, atâta întuneric şi...

Observaţii asupra trupului

Hristos niciodată n-a făcut vreo observaţie asupra trupului vreunui om. El nu i-a spus lui Zakheu: „Cât eşti de mic!", nici lui Iuda: „Cât eşti...

Curăţirea de rea-voire

Caută mai presus de toate să te cureţi pe sine de rea-voirea faţă de oameni. Pentru că, adunând rea-voire faţă de oameni, aduni otravă -...

Urmarea sfinţilor

Nu este uşor a-I urma dintr'o dată lui Hristos. Mai întâi urmează-i pe oamenii buni din satul tău. Aceasta să-ţi fie cea dintâi treaptă. Apoi urmează-i...

Visele, un mijloc pentru cunoaşterea de sine

Şi visele să-ţi fie spre învăţătură! - deoarece şi visele sânt un mijloc prin care sufletul poate să-şi sporească cunoaşterea de sine. În vise, adesea,omul...

Cea mai curată lacrimă

Neîntrerupta petrecere cu Dumnezeu în liniştea inimii, în înfrânarea minţii, în tăcerea întregului suflet duce la curăţia îngerească a omului lăuntric. Din această curăţie se...

Începutul calendarului

A greşi zilnic şi a te pocăi zilnic nu poate fi socotit o sporire, ci o batere a pasului pe loc în loc să...

Noi şi morţii noştri

Când ne gândim la vecinii noştri morţi, mari ori mici, ne mândrim într-ascuns - ca şi cum noi, prin puterea şi însuşirile noastre, am...

Iubirea de slavă deşartă

De aprinzi toate virtuţile din tine precum lumânările cele mari, bine vei face, dar de vei păstra iubirea de slavă deşartă, aceasta degrabă va...

Iconomia dumnezeiască

  Privind la nedreptatea celui nedrept, adesea ne întrebăm: „De ce, oare, Dumnezeu nu-l trăsneşte de-ndată, izbăvindu-ne de nedreptatea lui?" Însă uităm de obicei să ne...

Ruşinea

Daţi-mi cultura care sporeşte ruşinea omului, şi o voi alege! Sălbăticia sfioasă îmi este mai dragă decât cultura ne­ruşinată. Când vorbeşte cineva despre „cultura mincinoasă,"...

Mântuirea sufletului

Nu socoti nimic altceva drept ţel al acestei vieţi în afară de mântuirea sufletului. Orice alt ideal pe care oamenii îl scot oarecând la...

Păcătosul îl urăşte pe cel drept

Omul îl urăşte pe cel împotriva căruia păcătuieşte. Mai întâi se teme de el, apoi îl urăşte. Când omul săvârşeşte un păcat faţă de prietenul...

Oglinda sufletului, acum ascuns sub masca trupului

10 Fiecare om nou-născut este o oglindă nouă a lui Dumnezeu, puţin aburită de păcatul neascultării. Acea puţină brumă de pe sufletul omului nou-născut este închipuită...

Păcatul neascultării

Păcatul neascultării de Dumnezeu este atât de greu, încât Adam singur nu l-ar fi putut duce fără să nu fi fost măcinat în deşert sub...

Fierul ruginit

Nu te plânge că Dumnezeu a îngăduit asupra ta boala. Adu-ţi aminte că Dumnezeu a îngăduit boli şi mai grele asupra unor oameni mai sfinţi...

Natura omului și chipurile naturii

Dacă ar pieri cu totul multe din însuşirile rele ale oamenilor, multe păcate şi patimi, ar pieri şi chipurile acestora din natură. Dar, câtă vreme...

Natura şi morala

Natura este puţin simţitoare faţă de însuşirile minţii noastre, dar este foarte simţitoare faţă de însuşirile noastre morale. Întreaga natură este nepăsătoare la cultura noastră...

Firea oamenilor şi animalele

Nu în zadar l-a numit Hristos pe Irod vulpe. Firea lui Irod era în întregime o fire de vulpe. Corespondentul lui în natură este...

Lucrarea fizică a moralei

Morala are o lucrare fizică. Acest lucru îl ştiu şi doctorii când tratează un bolnav, şi ţăranii când seceră. Dacă secerişul este slab, ţăranii...

Morala datoriei și morala dragostei

Morala datoriei este morala slugii şi a robului. Morala dragostei este morala omului. Cuvântul „datorie" este jignirea dragostei. Dragostea cu nimic nu este datoare, dar dăruieşte...

Frumuseţea omului

Oamenii par a fi frumoşi numai printre oameni. Omul îi pare frumos omului. De altfel, nimeni în lume nu ia seamă la frumuseţea omului. Natura nu...

Femeia şi mama

Femeia îmbătrâneşte, mama nu îmbătrâneşte. Femeia, ca femeie, se schimbă şi îmbătrâneşte; mama, ca mamă, nu se schimbă şi nu îmbătrâneşte. Femeia închipuie căderea omului în natură,...

Cine își asumă de bunăvoie păcatul

Cine îşi asumă de bunăvoie păcatul asupra sa, aceluia jugul îi este uşor. Cine aruncă însă păcatul său asupra altuia sau îl primeşte cu...

Păcate şi păcate

Sunt păcate şi păcate. Şi unele, şi altele, în cele din urmă duc la scârbă. Un păcat duce la scârbirea de sine, altul duce la scârbirea...

Potopul şi mântuirea

În vreme de potop, toţi oamenii rostesc şi înţeleg cuvântul „mântuire." Ce-şi salvează oamenii în vreme de potop? Sandalele şi fusurile? Nu, ci lucrul care le...

Amăgiţi de natură

Cei amăgiţi de natură nu pot nicicum înţelege cuvântul „mântuire." Şi, chiar de simt cele mai amare roade ale amăgirii lor, adesea înţeleg mai uşor...

Jertfa pentru cei vii şi jertfa pentru cei morţi

Jertfa pentru cei vii şi jertfa pentru cei morţi - aceasta este jertfa deplină. Cu această îndoită jertfă, dintotdeauna oamenii au exprimat, lămurit sau...
Open