Etichete Energii necreate

Etichetă: energii necreate

Introducere în teologia ortodoxă – Postcriptum: Chip şi asemănare III

Omul a păcătuit în mod liber. Aşadar, care a fost păcatul originar? Părinţii Bisericii au deosebit câteva momente în determinarea voinţei libere care îl...

Introducere în teologia ortodoxă – Postcriptum: Chip şi asemănare II

Ceea ce corespunde în noi chipului lui Dumnezeu nu este o parte din natura noastră, ci persoana care cuprinde în sine natura. Leonţiu din Bizanţ,...

Introducere în teologia ortodoxă – Postcriptum: Chip şi asemănare I

Deşi omul conţine în sine toate elementele care formează lumea, adevărata ei desăvârşire, de care el ar putea fi mândru, nu se leagă de...

Introducere în teologia ortodoxă – Învierea

Tatăl primeşte jertfa Fiului „prin iconomie": „omul a trebuit să fie sfinţit prin umanitatea lui Dumnezeu" (Sfântul Grigorie de Nazianz, Predica 45, Despre Sfintele...

Introducere în teologia ortodoxă – Răscumpărarea

„Pentru noi a fost necesar ca Dumnezeu să Se întrupeze şi să moară ca să putem trăi din nou", scrie Sfântul Grigorie de Nazianz....

Introducere în teologia ortodoxă – Dualitate şi unitate în Hristos

Cel de-al VI-lea Sinod ecumenic, care s-a întrunit în anul 681 la Constantinopol, a clarificat definiţiile hristologice de la Calcedon. El a reafirmat unirea...

Introducere în teologia ortodoxă – Două energii, două voinţe

Definiţiile de la Calcedon nu sunt îndreptate numai împotriva nestorianismului şi monofizitismului. Atunci când arată că Hristos ca om desăvârşit este compus din suflet...

Introducere în teologia ortodoxă –  „Chipul lui Dumnezeu” şi „Chipul Robului”

„Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El...

Introducere în teologia ortodoxă – Dogma hristologică 

Treimea este prezentă în însăşi structura intelectuală a dogmei hristologice, adică în distincţia dintre persoană şi natură. Treimea este o natură în trei persoane;...

Introducere în teologia ortodoxă – Semnificaţia Vechiului Testament

În Paradis, concordanţa dintre libertatea umană şi har poate arunca o punte luminoasă peste această „distanţă nesfârşită" care, după Sfântul Ioan Damaschin, separă creatura...

Introducere în teologia ortodoxă – Păcatul originar

Problema răului este prin excelenţă creştină. Pentru ateul lucid, răul nu este decât un aspect al absurdului, în timp ce pentru ateul obtuz este...

Introducere în teologia ortodoxă – Antropologie creştină

Sfântul Maxim Mărturisitorul a descris cu o incomparabilă forţă şi temeinicie misiunea ce îi revine omului. Divizărilor succesive ce constituie creaţia le corespund unificările...

Introducere în teologia ortodoxă – Creaţia: ordinea cosmică

„La început Dumnezeu a făcut cerul şi pământul". Cerul şi pământul despre care se vorbeşte în legătură cu prima zi a creaţiei nu sunt cele...

Introducere în teologia ortodoxă – Chip şi asemănare

Filosofii antici au înţeles poziţia centrală a omului şi au exprimat-o cu ajutorul naturii „microcosmosului". În special stoicii considerau că dacă omul este superior...

Introducere în teologia ortodoxă – Creaţia: timp şi veşnicie

„La început a fost Cuvântul", scrie Sfântul Ioan, iar Cartea Facerii afirmă: „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul". Origen identifică aceste două...

Introducere în teologia ortodoxă – Treimea creatoare şi Ideile divine

Creaţia este lucrarea Treimii. Crezul numeşte pe Tatăl „făcătorul cerului şi al pământului", pe Fiul, „Cel prin Care totul s-a făcut", pe Duhul Sfânt,...

Introducere în teologia ortodoxă – Creaţia

Lumea a fost creată prin voinţa lui Dumnezeu, dar este de altă natură decât Dumnezeu. Ea există în afara lui Dumnezeu „nu prin loc,...

Introducere în teologia ortodoxă – Terminologia trinitară

Marea problemă a secolului al IV-lea a fost aceea de a exprima simultan unitatea şi diversitatea divină, coincidenţa - în Dumnezeu - a monadei...

Introducere în teologia ortodoxă – Treimea

Întruparea, punctul de pornire al teologiei, pune imediat în centrul acesteia din urmă taina Treimii. Într-adevăr, Cel Ce S-a întrupat nu este altul decât...

Introducere în teologia ortodoxă – Calea negativă şi calea pozitivă

Dumnezeu este cunoscut în revelaţie ca într-o relaţie personală. Revelaţia este întotdeauna o revelaţie faţă de cineva; este constituită din întâlniri care se orânduiesc...

Introducere în teologia ortodoxă – Cele două monoteisme 

Dumnezeu nu este obiectul vreunei ştiinţe, iar teologia se deosebeşte fundamental de gândirea filosofilor. Teologul nu îl caută pe Dumnezeu aşa cum un om...

Introducere în teologia ortodoxă – Credință şi teologie II

În filosofiile Antichităţii este mult mai dificil să-l descoperi pe Dumnezeu ca principiu spiritual. Totuşi, chiar şi în acest caz, Dumnezeul lui Aristotel este...

Introducere în teologia ortodoxă – Credință şi teologie I

Gnoza autentică nu poate fi separată de harismă, de iluminarea prin har care transformă capacitatea noastră de înţelegere, întrucât obiectul contemplaţiei îl constituie o...

RECOMANDARE DE LECTURĂ: Introducere în teologia ortodoxă, Vladimir Lossky

În „Introducere în teologia ortodoxă", ca şi în alte lucrări ale sale, Vladimir Lossky caută să prezinte doctrina creştină în lumina Duhului Sfânt...

Tatăl a făcut totul prin Fiul în Sfântul Duh

Dacă vrem ca ideile să intre în fiinţa lăuntrică a lui Dumnezeu, ajungem să dăm fiinţei divine un conţinut ideal, aşezând în ea lumea...
Open