Etichete Credinta

Etichetă: credinta

Părintele Cleopa – Întrebări de credință

– Părinte, în Apocalipsă spune de pecetea lui Antihrist, 666, care este puterea lui Antihrist. – Frate, tu crezi că se ia aşa după slovă,...

Părintele Cleopa – Despre diferențele dintre Biserica Ortodoxă și cea Romano-Catolică

– Care este cea mi apropiată credinţă de cea ortodoxă? – Cea mai apropiată de Biserica Ortodoxă este biserica Romano-Catolică, dar între ele este o...

Părintele Cleopa – Despre „Oastea Domnului”

– Părinte Cleopa, sunt unii din „Oastea Domnului” care cer credincioşilor să facă legământ cu Iisus. Ce este acest legământ? – Tu spune-i: „Eu sunt...

Părintele Cleopa – Stilul vechi și cel nou

– Părinte, de ce a fost nevoie să se schimbe calendarul vechi, numit şi calendarul iulian? – Calendarul vechi nu s-a schimbat, ci s-a îndreptat,...

Orgoliul lui Petre Ţuţea

Se povesteşte că Petre Ţuţea e întrebat odată de unul din gardienii săi cum e posibil ca un om atât de inteligent, de deştept,...

Mort și nu prea…

Părinte Simion Radu are parte de o bucurie, în semn de preţuire din partea studenţilor săi. Într-una din zile, se trezeşte cu carul mortuar în...

Cântă cucul, bată-l vina

Studenţii teologi îl alintau mereu între ei pe Părintele Simion Radu cu apelativul de Cucu. De aceea, în pomii din bătătura Academiei Teologice de...

Mărul… Părintelui

Pr. Simion Radu era cunoscut şi pentru, să îi zicem, buna chivernisite a lucrurilor şi bunurilor dăruite de Dumnezeu spre traiul de zi cu...

Farsă pentru doctor…

Părintele Simion Radu (Cucu), unul dintre profesorii şi spiritual-asistenţii apreciaţi de la Academia Teologică Andreiană din Sibiu (1906-1995), cu foarte multă şcoală la purtător...

Un oaspe

(1944) Străinul, care-aseară a poposit la noi, L-am ospătat cu pâine, cu vin şi cu măsline. I-am aşternut în grabă un pat de frunze moi, N-am întrebat nici...

Pescarul

(1944) Tu, care treci pe cale, cinsteşte-acest mormânt. Sub piatra albă zace Kleon, pescar din Creta. Un dor ascuns îl duse de tânăr sub pământ, Când se topea...

Văpaia

(1944) Domnul mi-a zis: ”Să pătrunzi adâncimi nepătrunse, copilă. Rostul tău slab să răsune ca versul străveziu de Sybilă. Şie ţi-am dat să deschizi ale veacului porţi...

Pean

(1944) Imnul de laudă se-nalţă ca fumul de smirnă spre tine. Soarbe cuvântul de slavă, o, zeu al luminii senine, Cum ai sorbi dintr-o cupă nectarul cu...

Jertfă

(1944) Rug de lumină durat-am din ramuri de frunze uscate, Ramuri cu coaja de-argint, cu mănunchiuri de poame brumate. Boabele mari de tămâie şi picurii grei de...

Invocaţie

(1944) Bacche, pe tine te cânt, o, fiu al frumoasei Semele, Tu storci în mâna-ţi divină ciorchinul cu boabele grele, Tu faci să curgă în cupe, ca...

Noapte

(1944) A-nflorit amurgul ca o rană; Apele-n adâmc au sângerat, Bat cu zvon de harfă tyreniană Valuri grele, ţărmu-nsingurat. Vine noaptea sângele să-l spele, Ca să lege rana-n neguri moi, Se...

Cântecul amforei

(1944) Sufletul meu era plin de iubire senină: Amforă plină de miere cu zumzet de-albină. Trupul meu dulce, o ramură ninsă de floare, Graiul meu, taină ţesută din...

Încet, dar sigur

Natura este atât de domoală, încât pare că nu lucrează nimic, dar de fapt este atât de neobosită în lucrare, de parcă în seara aceasta...

Slugi netrebnice

Dă cât mai repede uitării toate bunele străduin‏țe și merite ale tale. Este rușine ca albina și furnica să te întreacă în această privin‏ță. Socotește,...

Spovedania

Spovedania este cerută de Biserică pentru ca omul să-și descopere umbra ascunsă. Spovedania este cerută de Biserică pentru ca omul să-și descopere rănile sufletului, pe...

Înfăptuiește și uită

Nu însemna faptele tale cele bune, pentru că, dacă le însemnezi, repede vor păli; iar dacă le uiț‏i, vor fi înscrise în veșnicie. Nu însemna faptele...

Atheniana

(1944) Fecioare din Athena, nu plângeţi. E-n zadar. Aceea care doarme sub lespedea albastră Nu simte plânsul vostru, fierbinte şi amar, N-aude tânguirea, nu vede jalea voastră. Aceea care...

Torcătoarea

(1944) Plângeţi, fecioare din Rhodos, pe mândra, pe frageda Chloe. Smirnă şi-aloe aduceţi - că-i dulce mireasma de-aloe. Crocus de aur culegeţi şi dafini şi negre viorele. Plânge...

Captivul

(1944) Moira nu-mi dete să cad vitejeşte la porţile Schee; Nici la palatul lui Priam, lovit de săgeţile-achee. Marele Hector căzut-a, jertfit de divinul Achile. Morţi sunt feciorii...

Sufletul nu știe de oboseală

- Dă-mi odihna trupului! După o dreaptă înț‏elegere, aceasta înseamnă: dă-mi somnul! - Dă-mi odihna sufletului! După o dreaptă în‏țelegere, aceasta înseamnă: dă-mi-L pe Dumnezeu! Vrednic de...

Eroul moral

Nu-i așa că ceasul este un mecanism deosebit, și fiecare om trebuie să se minuneze de descoperitorul acestui mecanism? Dar închipuiește-ț‏i că ești întrebat: pe...

Piatra preț‏ioasă

Veni un călugăr din pustie printre oameni și aduse cu el o legătură. Era un diamant învelit într-o frunză veștedă de smochin. Și ‏ținea călugărul legătura...

Un orizont mai larg

Filosofia își are partidele și partizanii săi, ca și politica. Însă partizanii cinsti‏i și ai uneia și ai alteia se simt strâmtoraț‏i în partidul lor...

Către Melampus

(1944) Departe sunt Zeii de noi, o! iubite Melampus, departe. Zadarnice-s rugile noastre şi jertfele noastre deşarte. Fecioarele albe-n zadar îngenunche pe lespezi de piatră. Şi vinul de...

Mi-aduc aminte

(1944) Mi-aduc aminte, Daphnis; când înfloreau lumine, Pe ţărmul alb, departe pe mare, pe coline, Eu mă trezeam în cântec de imnuri vechi şi sfinte; Suflam pe trupul...

Zeul

(1944) Zilele mele s-au scurs, liniştite ca cerul de vară. N-am cunoscut niciodată, Lamprissa, plăcerea amară. Ochii mei n-au cunoscut niciodată arsură de lacrimi, Trupul meu fraged şi...

Insula albă

(1944) Insula albă cu cedrii umbroşi şi cu viţe bogate, Insula-n care străbunii trăit-au în veacuri uitate, Doar pescăruşii o ştiu, căci pe albe frânturi de coloane Scutură...

Deosebire de în‏țelegere

Cu cât un lucru este mai sărac în însușiri, cu atât e mai mică între oameni deosebirea de în‏țelegere a acestui lucru. Cu cât un lucru...

Frica de moarte

Nu este pretutindeni și totdeauna aceeași frică de moarte, nici aceeași vitejie înainte de moarte. Pentru om, cel mai greu este să moară în mijlocul...

Când vom fi fericiț‏i?

Dumnezeu îi va răsplăti pe cei credincioși Lui (adică pe cei asemănători Sieși) cu fericire - și nu cu fericirea animalului, ci cu fericirea lui...

Via‏ță după moarte

Precum omul supravie‏țuiește părului tuns, unghiilor tăiate sau chiar mâinilor și picioarelor tăiate, tot așa va supravieț‏ui și întregului său trup. Și precum norul alb se...

Bogatul și bogă‏ția

Bogă‏ția multă, în sine, nu este nici rea, nici bună. Științ‏a multă, în sine, nu este nici rea, nici bună. Însă, în mâinile unui om rău, bogă‏ia...
Open

produse romanesti