Superstiții și datini de Crăciun, din Moldova

0
308

craciunO regiune bogată în superstiții și datini, este formată din Moldova și Basarabia. În Bucovina și prin satele Cernăuților, în seara de Ajun, mâncarea de căpetenie este grâul. Cei de la masă, gustă din el și aruncă pe podea, „ să se lipească de grindă, că se prind roii”, zic ei. Printre alte bucate care nu trebuie să lipsească de la masă, în Bucovina, un obicei împrumutat de la catolici, este peștele, în Moldova se face borș cu bob și cu burechiță, un fel de aluat ca niște urechiușe. Se mai fac și bucate cu hribi, dar neapărat se mănâncă găluște, mai ales din pasat, vărzare – plăcinte de post cu varză murată, turte, bob și perje.

Răzeșii din Mihalcea, spun că turtele de aceea se fac, pentru că, în acea zi femeile, i-au dus Maicii Domnului, pelinci – făcute din foi subțiri de aluat, așezate unele peste altele, și umplute cu cânepă pisată, totul parfumat cu apă de flori.

În satele din jurul Cernăuților, se pune fân sub fața de masă, pentru că Domnul Iisus a fost născut pe fân.

În seara de Ajun, în Mihalcea se pune sub fața de masă coasa, ca să aducă sănătate, iar sub scaune, toporul, ca să fie tari ca fierul, iar sub masă pun cofa cu apă, să le meargă bine vitelor. În acea zi, pâna la asfințitul soarelui, „să nu dau nimic din casă, să nu împrumuți, că peste an  nu se lăcomește nimeni a te fura”. „De Ajunul Crăciunului și al Bobotezei nu se dă din casă nimic, pentru că altfel se duce din casă tot norocul.”

Se obișnuiește, de asemenea, să  se pună bucate de toate felurile într-un blid și să se lase pe masă peste noapte, descoperit, ca să guste și cei trecuți în neființă.

Prin Moldova și Basarabia, în ziua de Ajun, găinilor, li se dă să mănânce din sită sau ciur, ca să se ouă mult.  De asemenea, ca să nu le ia uliul puii, se pune o piatră la cuptor, în Ajunul Crăciunului, și se lasă pâna la Bobotează, când se scoate noaptea târziu, iar spre miezul nopții este aruncată, însoțită de cuvintele „ cum dorm toți oamenii, și nimeni nu vede, așa să nu vadă uliul puii mei, și să steie împietrit și încremenit”. În cele două săptămâni de sărbători, furca nu se lasă goală, că nu rodește cânepa. Prin Moldova, nu se toarce, de a Ignat, până după Bobotează, pentru vite, ca să le meargă bine, cât și ca să vină pețitori la fete.

Credința, că în Noaptea de Ajun, fata își poate vedea ursitul a dat naștere la o serie de obiceiuri. Pun pe prispă, sub fereastră, peste noapte, din toate bucatele, deoarece se crede că ursitul va veni să guste din ele și fata îl va putea vedea. S-au fata pune o spelcă sub prag, ca să trecă preotul în Ajun peste ea, apoi o va prinde în coc și se va culca. Astfel își va visa ursitul.

Vorba aceea, câte bordeie, atâtea obicee …

„Crăciunul, datini și legende”, Beatrice  Kiseleff

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ