Sub zodia Mariei. Maria Gheorghiu: „Dacă nu m-ar fi chemat Maria aş fi cerut să port acest nume”

0
225

1003548_500050723436419_1864850741_nLoreta Popa

Pentru mulţi dintre noi numele pe care le purtăm înseamnă ceva. Dacă nu ştim ce înseamnă căutăm până aflăm. Nimic nu suscită interesul mai puternic decât a pătrunde tainele acelor câteva litere aşezate în aşa fel încât să însemne ceva, să sune într-un anumit fel. Printre cele mai cunoscute şi folosite dintre numele de pe pământ se află Maria.

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”][fblike url=”http://bit.ly/IzkQC7″ style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Evident, cu toţii facem asocierea imediat cu Fecioara Maria, simbolul purităţii, şi nu suntem chiar departe de adevăr. La egipteni, Maria vine de la mry – iubit sau mr – iubire, latinii spuneau că Maria înseamnă stea de mare, dar Maria este de origine ebraică şi înseamnă „copil dorit”.

Copilul dorit al Mariei Gheorghiu, la care visează de ceva vreme se numeşte „ Sub zodia Mariei”, un spectacol dedicat Mariilor care înseamnă mult pentru România. Acestea sunt în ordine Fecioara Maria, Maria de Mangop, Regina Maria şi Maria Tănase.

947172_4970158337364_1053583582_nSpectacolul este unul special, cu invitaţi aidoma, precum Eusebiu Ştefănescu, Adriana Trandafir şi Daniel Iancu. Unde şi când s-a hotărât Maria Gheorghiu să lase liber acest spectacol să respire şi să ajungă la sufletele spectatorilor? La 9 decembrie, La Teatrul Elisabeta (de pe B-dul Regina Elisabeta nr. 45).

Spectacolul „Sub zodia Mariei” este o poveste care începe în Grădina Maicii Domnului, România, pentru că Fecioara Maria ne veghează. Continuă cu prinţesa bizantină Maria de Mangop, cu care cantautoarea Maria Gheorghiu simte că rezonează puternic, şi care a devenit a noastră, plătind supremul preţ din însoţirea cu domnitorul Ştefan cel Mare.

Ajunge apoi la Regina Tuturor Românilor, Maria, şi nu întâmplător în toate fotografiile de promovare a spectacolului Maria Gheorghiu poartă culoarea preferată a acesteia, mov. Această mare regină a ştiut să joace bine cartea României la Curţile Europei, a îmbrăcat haina militară atunci când ostaşii Armatei Române aveau nevoie de îmbărbătare şi a iubit România – ţara ei de adopţie, mai presus de orice.

Şi am mai avut, noi, românii, o Mărie, care a ştiut să ducă în lume frumuseţea cântecului popular românesc, pe numele ei Maria Tănase. Şi spunem noi, nu este deloc întâmplător că această poveste este spusă de Maria Gheorghiu în luna decembrie, când steaua ce vesteşte Naşterea Mântuitorului străluceşte pe cer mai tare ca oricând.

De unde a plecat ideea acestui spectacol? „A plecat de la Maria Tănase”, spune Maria Gheorghiu. „Pentru că ea a murit exact în anul în care m-am născut eu, 1963. Ea a murit la 22 iunie, eu m-am născut la 28 august. Am simţit de foarte multă vreme vibrând în mine ceva, dar n-am avut niciodată curajul să aprofundez starea aceasta.

Iniţial am vrut să fie un spectacol dedicat memoriei Mariei Tănase, dar s-au făcut mai multe manifestări şi am vrut să fie ceva altfel. De foarte multă eu simt că pe mine mă locuieşte o prinţesă bizantină, aşa cum bine ştii. Nu întâmplător am scris ce am scris despre Maria de Mangop.

1384349_490460277728797_694602215_n

Vreau să spun că am avut un concert la Suceava şi ţin minte că atunci când am cântat «Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt» şi «Maria de Mangop» toată lumea s-a ridicat în picioare cu mâna pe inimă şi a cântat o dată cu mine. O emoţie pe care nu am cum să o uit foarte multă vreme. Îmi pare rău că nu a fost imortalizat acel moment decât prin nişte fotografii.

Apoi, de ce Fecioara Maria? Simplu. Eu ştiu foarte clar că sunt ocrotită de Sfânta Fecioară. Sunt născută în zodia Fecioarei, între Sfânta Maria Mare şi Sfânta Maria Mică, poate că şi acesta este un semn, mai mult decât atât, eu cred că dacă nu m-ar fi chemat Maria aş fi cerut să port acest nume.

De foarte multă vreme îmi simt numele ca pe o responsabilitate. Simt că nu întâmplător părinţii mei mi-au dat numele de Maria, e o responsabilitate, trebuie să fac ceva ca să fiu demnă de a purta acest nume sfânt. Am scris mult despre Fecioara Maria, am scris în colindele mele, aşa a venit ideea de a porni cu Mariile încă de la început.

1383389_10202350965719316_1858964127_n

Vorbind despre spiritualitatea noastră, am ajuns la Maria de Mangop, o altă străină venită din alte părţi, o prinţesă bizantină care a avut un rol foarte important în partea aceea de Românie numită Moldova şi a plătit cu viaţa pentru asta. Ea a devenit româncă în cei cinci ani cât a stat lângă Ştefan cel Mare.

A venit în timp, de acum câţiva ani, dragostea pentru Regina Maria, de care m-am îndrăgostit privind un tablou pictat de ea la Balcic, cel cu irişi. Am început să citesc despre ea şi să mă impregnez cu spiritul ei, am rămas surprinsă de cât de româncă a fost această englezoaică.

Am scris mult despre subiectul acesta. Am vrut neapărat ca românii să ştie povestea ei, toţi românii. Am simţit că am o datorie de a face cunoscută povestea inimii Reginei. Nici eu nu am ştiut de ea până de curând şi aşa cum nu am ştiut eu nu ştie foarte multă lume. Poate că şi lucrul acesta întăreşte puţin spiritul dragostei de ţară.

1234488_10200695476174909_1390452291_n

Eu şi Eusebiu Ştefănescu avem de câţiva ani un proiect comun de muzică şi poezie care a fost foarte bine primit pe unde l-am dus în ţară şi, mai mult decât atât, s-a concretizat şi printr-un disc. «Curcubeul» este realizat împreună cu el. Îmi părea rău că pe scenele bucureştene nu am apucat să avem un concert al nostru la care să vină lumea.

Atunci am ţesut povestea asta a Mariilor în jurul proiectului nostru. Încerc prin acest spectacol să schimb puţin ceva în mentalitatea românilor, încerc să fac românii să se apropie mai mult de valorile naţionale, să nu mai alergăm în stânga şi-n dreapta căutând cai verzi pe pereţii altor neamuri, când avem noi aici atâta frumuseţe pe care lumea nu o ştie. Plătesc un preţ mare încercând să readuc lumea la valorile esenţiale, dar îl plătesc bucuroasă pentru că simt că voi reuşi.

Am scris piesa «Inima de la Balcic» la Balcic, am fost acolo special pentru asta. Am simţit nevoia să mă impregnez de spiritul ei şi am reuşit. Este un semn primit de dincolo. Acolo m-am îndrăgostit de ea, acolo am fost să scriu cântecul şi tot acolo, la o lună după ce l-am scris, am avut şansa să revin şi să-l cânt la invitaţia Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni chiar la castel, într-un cadru oficial.

Directoarea de acolo, văzând cât de emoţionaţi au fost etnicii bulgari care m-au auzit cântând, a întrebat despre ce este vorba în cântec, iar cineva i-a tradus. Mi-a spus: «Doamnă, dacă înregistraţi cântecul acesta vă promitem că o să-l punem ca fundal sonor pentru toţi cei care vin să viziteze castelul». Sincer, mie mi s-a părut a fi o izbândă a reginei peste timp, la 73 de ani de când am pierdut Cadrilaterul.

1377313_10202350967559362_1511162478_n

A fost pentru prima dată când un desant românesc a pătruns în castel şi a făcut ceea ce regina şi-ar fi dorit. Regina Maria spune prin testament «Păstraţi ţara întreagă!». Regina care a ridicat portul popular românesc la rang de modă la curţile Europei a cunoscut-o pe Maria Tănase, a fost îndrăgostită de cântecul acesteia. Aşa am ajuns la cea care a fost ambasadoarea cântecului românesc, Maria Tănase.

Sigur că vor fi surprize în cadrul spectacolului. Daniel Iancu mă va acompania cu un fluier vechi de o sută de ani, cu care s-a cântat la răscoala de la 1907, iar Adriana Trandafir, dar… stai, mă dau de gol. Ce pot să mai spun e atât.

Spectacolul e structurat în două părţi, prima este o introducere în atmosfera de muzică şi poezie, alături de Eusebiu Ştefănescu, apoi se intră sub zodia Mariei”, a încheiat cantautoarea Maria Gheorghiu.

LĂSAȚI UN MESAJ