Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena prăznuiţi în 21 mai

0
24

Ortodocşii îi serbează, în 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Datorită lor creştinismul a devenit o religie permisă, iar jertfele sângeroase au fost interzise. 

“Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, “cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.

În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de “Constantin Graur” sau “Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Ana Grama