Sfânta Maria Mică, cea mai mare sărbătoare a toamnei. Tradiții, obiceiuri și superstiții

0
865

Naşterea Maicii Domnului este una dintre cele patru sărbători dedicate Fecioarei Maria. Potrivit tradiţiei, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite. Potrivit statisticii, în România, peste 1.800.000 de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi se numesc Marian sau Marin.

sfanta-mariaSfânta Maria Mică. În fiecare an, la data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei. În această zi credincioşii merg de dimineaţa la biserică, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Tradiţii şi obiceiuri

Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Este ziua în care unele păsări precum rândunelele îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ. Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă lăsată de la Dumnezeu.

Este ziua în care se dă drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se da startul târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.

Această zi a Naşterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie şi ţinută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodăreşti tocmai în această zi sfântă.

Mai există şi o altă superstiţie românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au şansa de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasa să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

Hotarul dintre vară şi toamnă

În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Bătrânii spun că în această zi, rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul îşi face simţită prezenţa. De aici şi proverbul: “O trecut Sântămăria, leapădă şi pălăria!”.

Din această zi începe culesul viilor, al unor fructe, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

Sfânta Maria: Zi onomastică pentru 2,2 milioane de români

Dintre cei peste 2,2 milioane care au numele Maria sau derivate ale acestuia, 1.819.378 sunt femei şi 416.844 bărbaţi, a precizat MAI, într-un comunicat de presă.

Dintre femeile care îşi serbează joi onomastică, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poartă numele Marinela şi alte 31.149 Mioara. De asemenea, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Mărioara, 1.685 Măriuca şi 162 Măria.

De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi 310.751 de bărbaţi care poartă numele Marian, 102.620 care se numesc Marin şi 3.332 care au fost botezaţi Marinică.

Sursa: realitatea.net

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ