Scriitorul Norman Manea: Limba reprezintă adevărata cetăţenie

0
132
21manea_VSCel mai tradus autor de limbă română, scriitorul Norman Manea, a declarat miercuri, la Sibiu, că ‘limba reprezintă adevărata cetăţenie’, el susţinând o expunere la Universitatea ‘Lucian Blaga’ din oraş.
‘Pentru scriitor, un exilat prin excelenţă, limba este placenta sa, mai mult decât orice străin în propria ţară, limba este (…) domiciliul spiritual. Prin limbă se simte înrădăcinat şi liber. (…) limba reprezintă adevărata cetăţenie (…) casa şi patria spiritului’, a spus autorul, în faţa a câtorva sute de studenţi şi profesori de la universitatea sibiană.
Norman Manea povestit că a început să iubească literatura română, la nouă ani, chiar de ziua sa, când a primit în dar o carte de basme, scrisă de Ion Creangă.
‘Îmi vorbea cartea de basme româneşti, a lui Creangă, cu coperţi tari şi verzi, care îmi fusese dăruită cu câteva zile în urmă, cu ocazia împlinirii vârstei solemne de nouă ani. Atunci s-a produs pentru mine miracolul cuvintelor, magia literaturii, rană şi leac, deopotrivă’, a relatat Norman Manea.
Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, a mărturisit cu această ocazie, că deşi primele cuvinte pe care le-a rostit şi le-a scris au fost în română, nu ar putea să spună că şi ultimele sale vorbe vor fi tot în română. ‘Nu aş şti să prevăd limba în care îmi voi rosti adio-ul’, s-a confesat autorul.
El se află în România, în perioada 30 aprilie-18 mai, pentru mai multe întâlniri cu cititorii din Sighişoara, Braşov, Sibiu, Arad, Timişoara, Bucureşti, a anunţat Editura Polirom.
Manea se află în România cu prilejul lansării volumului ‘Plicuri şi portrete’, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, apărut de curând la Editura Polirom şi va mai lua parte la prezentări ale volumului, dezbateri, seminarii, sesiuni de autografe, conferinţe şi proiecţii de filme, la Arad – 8 mai şi Timişoara – 9 mai.
La Bucureşti, scriitorul va participa miercuri, 14 mai, de la ora 17,00, la Sala ‘Mircea Vulcănescu’ a Bibliotecii Naţionale a României la dezbaterea cu tema ‘Limba exilată şi epistolele ei’.
Realizat în parteneriat cu revista ‘Observator cultural’, evenimentul îi va avea ca invitaţi pe Carmen Muşat, Simona Sora, Claudiu Turcuş, Elena Târziman. Cu acest prilej va avea loc proiecţia filmului ‘Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică’.
De asemenea, Norman Manea va fi prezent la Conferinţele TNB duminică, 18 mai, de la ora 11,00, unde, la Sala mică a Teatrului Naţional din Bucureşti, va susţine prelegerea ‘Limba exilată’.
Într-un interviu acordat AGERPRES la Târgul de Carte de la Goteborg, în toamna anului trecut, Norman Manea a vorbit despre traumele copilăriei şi maturităţii sale, despre modul în care s-a adaptat în America, despre limba română, pe care nu a abandonat-o niciodată în scrisul său.
El a mărturisit că decizia de a scrie în limba română în exil a fost una ‘asumată şi foarte grea’.
‘Dar a fost forţată de vârstă, de condiţii. Eu nu aş îndrăzni nici astăzi să scriu proză în engleză, deşi scriu engleză, deşi corectez tezele studenţilor, deşi corespondez în engleză cu mai toată lumea. Limba literaturii e altceva decât limba cotidiană în care mergi să-ţi cumperi o pâine. Asta poţi să înveţi şi ştiu mai multe limbi care sunt învăţate. Româna este trăită de mine, de mic, până la aceste adânci bătrâneţi. E cu totul altceva. Ai limba copilăriei în tine, ai limba diferitelor vârste, ai limba literaturii în tine, limba interioară, ca să zic aşa, limba universului interior. Da, am riscurile astea, care sunt mari, de a scrie într-o limbă foarte exotică (n.r. – româna) pentru foarte multă lume şi în primii ani am fost absolut astenizat de problema traducerilor. În germană mă descurcam şi mai corectam, dar în engleză nu puteam face nimic. A fost foarte greu’, a spus Manea.
Actuala ediţie a volumului ‘Plicuri şi portrete’ amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întâlnindu-i acum, pe lângă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, Florin Mugur, Gabriela Adameşteanu, Robert Musil, Eugen Ionescu, Imre Kertesz, Claudio Magris, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea, Paul Bailey şi chiar Ana Pauker. Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate.
Laureat al mai multor premii internaţionale şi favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki Murakami, Norman Manea (n. 1936) este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi ‘writer in residence’ la Bard College, New York.
De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste).
În anul 1992 a primit Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de ‘Literary Lion’ al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru ‘Opera omnia’ iar în 2006, Premiul Médicis Étranger pentru ‘Întoarcerea huliganului’.
A primit, în 2010, distincţia ‘Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres’ din partea guvernului francez iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs.
În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură.
Sursa: agerpres.ro

LĂSAȚI UN MESAJ