Schitul Satra Pintii- Athosul Maramuresului si minunile lui

0
23

 

Manastire-Satra
Manastire-Satra

Cu totii am auzit de manastirile din Maramures, acele locuri superbe, unde credinciosii vin sa se inchine. Insa nu multi cunoastem legendele care stau la baza acestor manastiri. In afara peisajelor frumoase si a miracolului de a fi presarate cu numeroase biserici si schituri, aceste locuri promit linistea demult pierduta a celor ce locuiesc in citadelele indepartate. Atunci cand viata omului se indeparteaza de scopul creatiei si al misiunii sale harazite de Dumnezeu, singura scapare sunt bisericile, locurile pline de har si neatinse de trufia lumii.

Un astfel de teritoriu magic este cel cunoscut în popor drept Muntele Șatrei sau… Muntele Sfânt al Maramureșului, pe care sunt ridicate o mănăstire și un schit, cel din urmă – ca și Athosul grecesc – interzis femeilor.

 Că te afli dinaintea unui loc unde se făptuiesc miracole înțelegi încă de cum intri în depresiunea Lăpușului și vezi Muntele Șatrei, cu forma lui perfectă de trunchi de piramidă. Poate nu intamplator, inca o data vedem minunatia naturii care sadeste atatea intrebari in inimile noastre. Unii cred că nu e o formă naturală, ci că a fost zidit de mână de om sau de îngeri, mai ales că este aceeași, ori din care parte l-ai privi.

În partea sudică a formațiunii geologice trapezoidale, se află Peștera Pintii. De natură tectonică, peștera a fost însă mult lărgită și făcută funcțională de către om, cu mult înainte de timpul viețuirii lui Pintea acolo. Peștera este lungă de vreo 9-10 m, cu nișe laterale, care au fost folosite probabil ca dormitoare. Unii cred că pe Muntele Sfânt din Țara Lăpușului ar fi sălășluit cândva niște sihaștri, care s-au adăpostit în această peșteră. Alții spun că încă în vremea dacilor liberi aici se adăposteau sacerdoții lor.

Legendele referitoare la Pintea și haiducii lui spun însă altceva. Aceștia, furau de la bogați și dau săracilor, dar se pare că nu toate câte au fost adunate au apucat a fi dăruite, înainte de extincția lor. O bună parte a comorilor luata de la bogătași fusese pusă la păstrare în Peștera Pintii, într-un loc așa de bine ascuns, că nici până în ziua de azi nu a fost găsit. Unii spun că locul secret din peșteră, cel unde se află banii și aurul, se deschide o singură dată în an, în noaptea de Înviere, dar cine a intrat acolo nu a mai ieșit niciodată.

Chiar dacă locul poartă de sute de ani numele de „Muntele Sfânt”, mănăstirea și schitul sunt de dată recentă. Mănăstirea Șatra, numita astfel dupa satra lui Pintea viteazul, a fost ridicată de preotul Ioan Cozma la începutul anilor 90. Pe locul acela, însă, în secolul al XVIII-lea fusese o mănăstire de călugări, care a fost bombardată de armata lui Bukow, o dată cu alte mănăstiri din Maramureș și Ardeal.

Pe platoul Şatrei există şi în prezent Fântâna lui Pintea. Bătrânii povestesc cum apa se făcea odată „ca untu’ şi vindeca orice boală a celor ce veneau în lăcaşul de lângă Târgu Lăpuş.

Manastirea de acum a fost ridicată însă în urma unor viziuni. Se zice că Episcopul Calinic al Argeșului trecuse pe acolo și promisese că va înălța mănăstire, dar nefăcându-se nimic, începuse a visa noapte de noapte că se ridică din patul lui și pleacă în zbor spre Muntele Șatrei, unde construiește mănăstirea cu zid de cetate.

Schitul Șatra lui Pintea are un statut aparte. Aici este strict interzis accesul femeilor sub jurământ și blestem, fiind respectate regulile de pe Muntele Athos, care permit doar accesul bărbaților în locurile sfinte.

 

Ionela Moldovanu

[pro_ad_display_adzone id="95017"]