Să simțim prezenţa iubirii, înveșmântată într-o îmbrăţişare!

1
887

,,Cel mai frumos şi mai convingător discurs despre dragoste este îmbrăţişarea.” (Dumitru Stăniloae)

De multe ori mă întreb: Oare cum ar fi lumea în care trăim fără zâmbete înflorite pe chipurile și în inimile oamenilor, fără îmbrățișări sincere și calde? Ar fi cu siguranță, mai săracă în bucurie și iubire, mai săracă în prietenie și comuniune. Eu cred și simt fără să mă îndoiesc măcar o clipă că:

imbratisareÎmbrățișarea e starea copilăriei.

Îmbrățișarea e starea bucuriei.

Îmbrățișarea e starea prieteniei.

Îmbrățișarea e starea armoniei.

Îmbrățișarea e starea iubirii.

Îmbrățișarea e starea fericirii.

Îmbățișarea e starea iertării.

Îmbrățișarea e starea vindecării.

Îmbrățișarea e starea încrederii.

Îmbrățișarea e starea liniștii și păcii.

Îmbrățișarea e starea rugăciunii.

Îmbrățișarea e starea comuniunii.

Îmbrățișarea e starea sincerității.

Îmbrățișarea e starea purității.

Îmbrățișarea e starea frumuseții.

Îmbrășișarea e starea blândeții.

Îmbrățișarea e starea bunătății.

Îmbrățișarea e starea solidarității.

Îmbrățișarea sinceră, alină

Orice durere, orice întristare.

Îmbrățișarea strânsă și caldă,

Bolii sufletești, e vindecare.

Îmbrățișarea alină al sufletului dor

Și alungă de pe cerul inimii orice nor.

Îmbrățisarea e mângâiere suavă.

Îmbrățișarea inimile, luminează.

Îmbrățișarea e unirea sufletelor ce rezonează.

Îmbrățișarea, viața ne-o înfrumusețează.

Îmbrățișarea ne insuflă speranță.

Îmbrățișarea ne dă putere, ne dă viață.

Îmbrățișarea e iubire necondiționată,

Îmbrățișarea e atât de minunată!

Nu știu alții cum sunt, dar eu cu toată sinceritatea, recunosc, că nu aș mai putea trăi, fără să dăruiesc și fără să primesc în dar îmbrățișări de la semenii mei. Am devenit dependentă de îmbrățișări, acestea sunt pentru mine, precum aerul pe care-l respir, precum apa care îmi potolește setea, precum hrana care îmi potolește foamea. Îmbrățișările îmi potolesc foamea de afecțiune și iubire, de prietenie autentică, de bucurie sufletească, de solidaritate, de ocrotire, de pace, de căldură și lumină.

Când îmbrățișez și sunt îmbrățișată,

Sunt cea mai fericită și mai bogată!

Și inima îmi cântă pe note de bucurie,

Pe note de iubire și prietenie.

Când îmbrățișez și sunt îmbrățișată,

Orice greutate a vieții e îndepărtată.

Orice întristare și al inimii suspin,

Se transformă în pace și în lin.

Când îmbrățișez un semen încercat,

Eu, Crucea spirituală i-am purtat.

Când îmbrățișez, mă simt o copilă,

Cu inima caldă,  pură și senină.

Când sunt îmbrățișată prin vene îmi curge fericire.

Când îmbrățisez, inima mi-e izvor de iubire.

Și scot la suprafață toată lumina din mine.

Când îmbrățișez, inima mi se despietrește.

Când îmbrățișez sufletul mi se încălzește

Și gheața nesimțirii, îndată se topește.

Când îmbrățișez devin sufletește mai frumoasă,

Când îmbrățișez nu mai sunt răutăcioasă.

Când îmbrățișez cu iubire, sunt următoarea Lui Hristos.

Când îmbrățișez, sufletul mi se înalță voios și bucuros

Spre Soare, spre Lumină, spre Credință și Iubire,

Spre Cer, spre ACASĂ, spre Frumos și Veșnicie.

Când îmbrățișez și sunt îmbrățișată,

Trăiesc starea Raiului, starea cea mai minunată!

Dacă aș trăi permanent starea îmbrățișării autentice aș fi, așadar, un om cu adevărat fericit. Tristețea, singurătatea, durerea, neliniștea, îndoiala, răutatea, ura, nesimțirea, împietrirea inimii, egoismul, invidia ar fi alungate din casa sufletului meu, pentru totdeauna, de iubirea necondiționată ce izvorăște din căldura, lumina, bucuria și frumusețea îmbrățișării necondiționate. Nu-i așa că nu sunt singura care cred, așa? Nu-i așa că și voi, dragii mei, tânjiți după îmbrățișări iubitoare, sincere și calde? Nu-i așa că și voi ați trăit bucuria autentică pe care ți-o dă împletirea brațelor sufletului și ale trupului vostru cu brațele sufletului și ale trupului aproapelui  vostru? Nu-i așa că îmbrățișarea e cadoul cel mai frumos pe care vreți să îl primiți de zeci, de sute de ori în fiecare zi? Nu-i așa că îmbrățișarea e darul cel mai frumos, darul înveșmântat în iubire autentică, în iubire necondiționată? Nu-i așa că și voi oferiți la rândul vostru acest dar, necondiționat, cu bucurie, fără zgârcenie, oricărui semen care îl dorește? Nu-i așa că îmbrățișarea v-a fost medicamentul cel mai eficient în tratarea multor boli sufletești? Nu-i așa că și voi credeți că îmbrățișarea e magia sufletului, e viața acestuia?

Sunt săracă în virtuți, sunt săracă în fapte bune, dar încerc mereu să trăiesc starea frumoasă a îmbrățișării și Îi mulțumesc Bunului și Iubitorului Dumnezeu,/ Că m-a binecuvântat și ajutat, ca-n jurul meu,/ Să molipsesc și pe alți semeni cu această stare,/ Să molipsesc și pe alții cu minunata îmbrățișare./ E atât de frumos când sufletele se împletesc și se îmbrățișează!/ E atât de frumos când ele pe același cântec de iubire, dansează! Și fiindcă îmi doresc din tot sufletul să devin o scânteie în întunericul indiferenței, al răcelii și îndepărtării dintre oameni, Îl rog pe Bunul Dumnezeu să mă ajute să dăruiesc din iubirea Sa, o infinitate de îmbrățișări înveșmântate în sinceritate, căldură, prietenie, compasiune, bucurie, peste tot în jurul meu. Îl rog să mă ajute să îmbrățișez cât mai mulți copii și bătrâni ce tânjesc după afecțiune și iubire, să mă ajute să cuprind în inima mea toată lumea cu suferințele ei, să mă ajute să potolesc foamea de iubire a aproapelui meu, să mă ajute să fiu izvor de bucurie, nădejde, lumină, credință. Și nu uit să mulțumesc Bunului Dumnezeu, Măicuței Sfinte, tuturor Sfinților și tuturor Puterilor Cerești, pentru că m-au binecuvântat cu o mulțime de prietenii, fie și virtuale, care mi-au îmbrățișat sufletul cu iubire și lumină, care m-au ajutat să nu îmi pierd speranța că lumea în care trăim poate deveni mai bună, mai frumoasă, mai iubitoare, mai solidară, mai compasivă, mai milostivă, mai prietenoasă, mai unită, mai fericită, mai copilăroasă.

Haideți, așadar, să facem lumea mai frumoasă și Să devenim dependenți de îmbrățișări,/ Să devenim ai Lui Hristos, următori,/ Să devenim izvoare de iubire necondiționată. Să trăim cu toții starea îmbrățișării, starea cea minunată!

Și să conștientizăm cu toții, că atunci când îmbrățișezi necondiționat un semen întristat, îndurerat, nedreptățit, dobărât de povara greutăților vieții îți faci singur/ă un cadou, un cadou înveșmântat în iubirea Lui Hristos, a Măicuței Sfinte, a Sfinților, a îngerului păzitor și a tuturor Puterilor Cerești. Ce cadou poate fi mai minunat decât o îmbrățișare divină, o îmbrățișare care te unește cu Cerul, care te înveșmântează în bucuria Harului Sfânt!!!! E minunat când te îmbrățișează Hristos cu brațele iubirii Sale infinite, e minunat când te îmbrățișează cu duioșie și iubire, Mama din Cer, e minunat când ești îmbrățișat/ă de aripile de lumină și iubire ale îngerilor, e minunat când ești îmbrățișat/ă de prietenii din Cer – Sfinții Lui Dumnezeu. Când ești învăluit/ă în mantia iubirii divine ești un om binecuvântat, ești un om care trăiește bucuria vieții ca dar de la Dumnezeu, bucuria sfântă pe care ți-o dă doar unirea și comuniunea autentică cu Dumnezeu.

Vă îmbrățișez strâns, cald și sincer cu brațele sufletului meu! 

Cristina Toma

1 COMENTARIU

  1. Foarte frumos articolul!
    O imbratisare poate schimba un suflet, are foarte mare putere si este atat de placut sa te simti imbratisat!
    Din pacate, cand vine vorba de daruit imbratisari semenilor, trebuie sa fim atenti cui le daruim. Ar fi bine sa imbratisam cu iubire si caldura pe cei apropiati noua, prieteni apropiati si care sunt de un neam cu noi(ma refer la ortodocsi).
    Nu toti oamenii din lume merita sa fie imbratisati, mai ales necredinciosii si toti acei oameni vicleni care poarta masti ca sa-si atinga scopul lor murdar. Nu trebuie sa ne imprietenim cu acesti oameni prefacuti si urati pe dinauntru. Nu au decat sa sufere de iubire, daca ei un vor sa se schimbe si sa creada in Dumnezeu, foarte rau pentru ei.
    Nu mai sunt oameni mai buni ca noi, ortodocsii!
    Doamne ajuta!

LĂSAȚI UN MESAJ